Aprecierea puternica a monedei nationale fata de euro si dolar a fost, fara indoiala, evenimentul sfarsitului de an. Un leu mai puternic si in 2005 sau 2006 va schimba radical fata economiei romanesti in urmatorii ani. De ce a decis, insa, Banca Nationala sa isi ia mana de pe cursul leului, permitand astfel vanzatorilor de valuta sa devalorizeze euro si dolarul?

Pentru ca Romania va trebui ca, din aprilie anul viitor, sa ia o masura ale carei efecte le asteapta toti cu sufletul la gura: liberalizarea contului de capital. Strainii vor putea atunci sa devina jucatori directi pe piata monetara romaneasca, adica si sa faca depozite in lei sau sa cumpere titluri de stat, si sa repatrieze banii. In opinia analistilor, Banca Centrala si-a testat, prin aceasta decizie, strategia inaintea momentului de liberalizare a contului de capital.

Din acelasi scenariu face parte si scaderea repetata a dobanzii de interventie a Bancii Centrale.

In prezent, o banca straina ar putea plasa fara probleme cateva sute de milioane de dolari in depozite in lei cu dobanda de 15-16%, obtinand aici un randament de circa 6 ori mai mare decat pe pietele internationale.

Anticipand potentialele dificultati de anul viitor, Banca Nationala a anuntat la inceputul lunii decembrie al saptelea pas de scadere a ratei dobanzii de interventie, pana la 17% pe an, respectiv cu 4,25 puncte procentuale mai jos fata de nivelul de 21,25% de la care a inceput trendul descendent in luna iunie a acestui an. Bancile comerciale au urmat si ele, mai lent, tendinta, reducand dobanzile la depozitele in lei. Pentru ca sistemul financiar romanesc sa fie, macar in parte, protejat in fata intrarilor speculative de capital, dobanda de interventie a bancii centrale ar trebui sa scada cel putin in acelasi ritm, spun analistii.

Principalul risc pe care il presupune aprecierea leului e dezechilibrarea balantei comerciale, adica a importurilor si exporturilor. In conditiile scaderii euro sau dolarului, marjele de profit ale exportatorilor pot scadea substantial sau se pot transforma in pierderi. Pe de alta parte, un leu mai puternic poate incuraja importurile. Pe primele noua luni ale acestui an, deficitul comercial al Romaniei (diferenta dintre importuri si exporturi) a urcat deja la 3,2 mld. euro, de la 2,4 mld. euro in aceeasi perioada a lui 2003.

Aprecierea leului ar putea fi o provocare si pentru gasirea surselor de finantare pentru acoperirea deficitul de cont curent, care ar putea creste din cauza celui comercial. Deocamdata, BNR si-a permis sa lase piata libera, pentru ca intrarile de valuta sunt mari. In prezent, 2/3 din soldul contului curent este finantat prin atragerea de capitaluri din strainatate, in special investitii si imprumuturi ale statului. Guvernul s-a angajat fata de FMI sa reduca, in acest an, deficitul de cont curent la 5,5% din PIB, de la 5,8% in 2003.

Cresterea va ajuta Banca Nationala a Romaniei sa se mentina daca nu in tinta de inflatie stabilita la inceput de an, macar in apropierea acesteia. Autoritatile intentioneaza sa reduca rata inflatiei, la sfarsitul lui 2004, la 9%, fata de 14,1% la finele anului 2003. Cei mai multi dintre analistii bancilor anticipeaza o inflatie calculata pentru perioada decembrie 2003-decembrie 2004 sub nivelul de 10%, insa "cu siguranta" peste tinta initiala de 9%. Cei mai multi dintre reprezentantii bancilor au indicat, pentru intervalul precizat, o crestere a indicelui preturilor de consum cu 9,6 puncte procentuale.

De anul viitor, prioritatea Bancii Nationale va deveni inflatia. Banca Centrala va trece la o politica de tintire directa a inflatiei, avand ca obiectiv o crestere a indicelui preturilor de consum de 7%. Pentru 2006, tinta este de 5%, urmand ca, in anii viitori, inflatia sa fie redusa la 3-4%.