Cum e viaţa mea? ,,Excelentă", răspunde repede Anthony Hassiotis, la începutul evenimentului MEET THE CEO de săptămâna trecută. Conduce Bancpost din vara trecută şi e evident din tot discursul lui că s-a acomodat aici perfect graţie carierei sale îndelungate în banking şi experienţei foarte diverse, în bănci, culturi financiare şi zone ale lumii complet diferite. "De când mă ştiu am vrut să fiu bancher şi toată viaţa am lucrat ca bancher", sună pe scurt definiţia parcursului lui profesional.

S-a născut în Grecia, tatăl lui a fost bancher, fratele la fel, iar viziunea sa despre banking s-a format în SUA, unde a plecat să studieze în 1968, anul când URSS a invadat Cehoslovacia, iar Europa, cel puţin în anumite zone, părea mai puţin sigură. A studiat management internaţional la Şcoala Postuniversitară Thunderbird din Arizona şi "aşa m-au găsit băncile", glumeşte el: Mellon Bank, Citibank sau Chase, ca şi alte mari companii, recrutau personal din rândurile absolvenţilor de acolo. Îşi aminteşte primul interviu ratat cu Chase, mai exact cu Thomas Conigliaro, pe atunci CEO, care îl întrebase ce creditori au prioritate în cazul unui faliment bancar, iar el n-a ştiut răspunsul. A avut succes însă cu Mellon Bank şi Citibank şi a ales-o pe prima fiindcă avea un program de training mai bun. Patru ani a lucrat pentru Mellon, la Pittsburgh şi la Londra, apoi, din 1982, următorii 17 ani i-a petrecut la Citibank, în Arabia Saudită, la Los Angeles, Caracas, Costa Rica, Miami şi apoi Atena, în corporate banking şi investment banking.

După ce Citibank a fost cumpărată în 1998 de Travelers, s-a mutat la conducerea filialei Barclays din Grecia, unde a fost implicat în vânzarea acesteia către HSBC în 2001, iar ulterior şi-a continuat activitatea timp de un an ca vicepreşedinte al Agricultural Bank of Greece, aceeaşi bancă unde a lucrat şi tatăl său. "Apoi am primit un telefon de la premierul Costas Simitis, care m-a întrebat dacă nu vreau să conduc General Bank of Greece, al cărei management tocmai demisionase. Peste încă doi ani, în 2004, General Bank devenea suficient de atractivă încât să poată fi vândută către Société Générale. Pe atunci, co-CEO al Société Générale era Philippe Citerne, cel în al cărui mandat a fost privatizată BRD şi care în prezent lucrează pentru Bain & Co. la proiectul de restructurare a BCR. Hassiotis a rămas preşedinte al băncii încă jumătate de an, după care Nicholas Nanopoulos, şeful Eurobank, i-a oferit conducerea uneia dintre băncile controlate de grup în străinătate. "«Ce spui de Bulgaria?", m-a întrebat. «Dar ce spuneţi de România?», am zis eu." Numai că poziţia de CEO al Bancpost fusese ocupată tocmai atunci de George Michelis, aşa încât a acceptat şefia Postbank din Bulgaria, unde a rămas timp de opt ani. "Între timp am cumpărat DZI Bank, ceea ce a urcat Postbank de pe locurile 7-8 în sistem pe locurile 3-4." Când i s-a oferit să preia conducerea Bancpost anul trecut, "am spus: de ce nu? Până la urmă mi-a luat opt ani ca să ajung acolo unde voiam de la bun început". Hassiotis este unul dintre cei doi expaţi numiţi recent la conducerea unei bănci de top din România care au sosit aici din Bulgaria, celălalt fiind Philippe Lhotte, noul şef al BRD, care anterior a condus timp de şapte ani filiala din Bulgaria a Société Générale.

Întrebat dacă i-a plăcut să fie "un bancher globe-trotter", răspunde nu numai că da, dar şi că dacă ar fi să aibă de ales din nou, ar face la fel. În primul rând fiindcă are o idee foarte înaltă despre profesiunea de bancher, despre care nu se fereşte să vorbească nici acum, când criza financiară a întors o bună parte a publicului împotriva celor care reprezintă acest mediu: "Am crezut mereu din toată inima că bancherii sunt în majoritate covârşitoare oameni onorabili, bine intenţionaţi şi că rolul lor pe lume e să sprijine comunitatea, afacerile, familiile, iar cei mai mulţi chiar fac asta. Profesiunea de bancher îţi dă posibilitatea să influenţezi în bine lucrurile în societate, băncile sunt instituţii onorabile şi de aceea oamenii le încredinţează ceea ce au mai valoros din punct de vedere material - banii lor". Şi apoi pentru că "bancherii m-au

învă-ţat tot ce ştiu, mi-au oferit ocazia să călătoresc în toată lumea şi să fiu şi plătit pentru asta". Într-o carieră de bancher internaţional a constatat că indiferent unde s-ar fi aflat, la Riad, Sofia, Caracas sau Los Angeles, procedurile, produsele, rutina şi standardele profesiunii sunt destul de asemănătoare. Dincolo de ele însă, trei condiţii sunt esenţiale nu doar pentru a fi bancher, dar şi pentru a reuşi în orice profesie: să-ţi placă ceea ce faci, să fii cinstit în orice faci şi să ai intenţii bune întotdeauna astfel încât să vrei să ajuţi oamenii, cei care beneficiază de munca ta: "Cunoştinţele le dobândeşti oricum învăţând, experienţa vine cu timpul, dar trebuie să fii înainte de toate onorabil în profesia ta".