Bursele din întreaga lume au intrat joi pe roşu, după ce preţul petrolului Brent a crescut cu 3,3%, până la 112,39 dolari pe baril, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Investitorii se confruntă simultan cu trei riscuri majore: un nou şoc energetic, agravarea problemelor legate de datoria publică a statelor europene şi îndoielile privind sustenabilitatea investiţiilor masive în inteligenţă artificială.

Indicele american Nasdaq 100, dominat de companiile de tehnologie, a pierdut 1,5% la deschiderea şedinţei de tranzacţionare, în timp ce S&P 500 a coborât cu 0,9%, potrivit Financial Times.

În Europa, indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,7%, iar presiunile s-au intensificat pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale, în special în Franţa, unde costurile de împrumut au atins niveluri nemaiîntâlnite de peste două decenii.

Petrolul revine la 112 dolari. Atacurile din Orientul Mijlociu alimentează temerile privind aprovizionarea

Cotaţia petrolului Brent a urcat cu 3,3%, la 112,39 dolari pe baril, apropiindu-se de nivelurile înregistrate în primele luni ale războiului cu Iranul.

Creşterea a venit după intensificarea atacurilor militanţilor Houthi, susţinuţi de Iran, asupra Arabiei Saudite, evoluţie care amplifică îngrijorările privind securitatea aprovizionării cu energie.

Tensiunile au crescut şi după ce Statele Unite au decis să retragă o parte din personalul aflat în Arabia Saudită.

Van Luu, director global pentru strategii de investiţii la Russell Investments, a avertizat că riscul unei escaladări în Orientul Mijlociu a revenit în centrul atenţiei investitorilor.

O scumpire persistentă a petrolului ar putea reaprinde presiunile inflaţioniste, într-un moment în care marile economii încearcă să gestioneze costurile ridicate de finanţare.

Wall Street cade. Meta pierde aproape 5%

Tensiunile geopolitice au amplificat vânzările din sectorul tehnologic american, deja afectat de întrebările investitorilor privind rentabilitatea investiţiilor în inteligenţă artificială.

Acţiunile Tesla au scăzut cu 3% la debutul şedinţei, recuperând ulterior din pierdere, după ce producătorul de automobile electrice a anunţat cheltuieli de capital mai mici decât anticipau analiştii. Informaţia a ridicat întrebări privind ritmul investiţiilor companiei în AI şi robotică.

Meta a pierdut 4,9%, în condiţiile în care estimările interne ale grupului indică necesitatea atragerii unor finanţări de sute de miliarde de dolari în următorii ani pentru susţinerea dezvoltării infrastructurii AI.

Acţiunile companiilor americane de tehnologie au traversat episoade repetate de volatilitate după maximele atinse la începutul lunii octombrie.

Nervozitatea s-a extins inclusiv pe piaţa instrumentelor financiare care oferă protecţie împotriva riscului de neplată a obligaţiunilor emise de companiile tehnologice.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, le-a transmis miercuri unor investitori, într-o întâlnire privată, că nu consideră boomul inteligenţei artificiale o problemă sistemică pentru economie.

Franţa devine epicentrul tensiunilor din zona euro. Dobânzile la obligaţiuni depăşesc 5%

Dincolo de scăderile bursiere, o altă sursă majoră de îngrijorare vine din Europa.

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale franceze cu maturitatea de zece ani a urcat cu 0,06 puncte procentuale, până la 5,06%, după ce miercuri depăşise pragul de 5% pentru prima dată din 2002.

Creşterea randamentelor înseamnă scăderea preţului obligaţiunilor şi reflectă primele de risc mai mari solicitate de investitori pentru finanţarea statului francez.

Problemele fiscale şi instabilitatea politică din Franţa sporesc temerile privind sustenabilitatea datoriei publice şi capacitatea guvernelor europene de a-şi controla deficitele bugetare.

„Este o furtună perfectă: avem o problemă a inflaţiei energetice, dar şi una fiscală şi politică”, a declarat Rohan Khanna, directorul departamentului de cercetare pentru dobânzile europene la Barclays.

Investitorii fug către obligaţiunile americane

În contrast cu evoluţia obligaţiunilor franceze, titlurile de stat americane au atras investitori în căutarea unor active considerate mai sigure.

Randamentul obligaţiunilor SUA pe zece ani a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, până la 5,04%, pe măsură ce cererea a împins preţurile în sus.

Piaţa obligaţiunilor americane se îndreaptă astfel spre cea mai bună performanţă lunară din februarie.

Evoluţiile arată o creştere a aversiunii faţă de risc: investitorii reduc expunerea la acţiuni şi la datoriile statelor percepute ca vulnerabile, preferând activele considerate mai sigure.

Pentru pieţele financiare globale, combinaţia dintre petrolul scump, tensiunile geopolitice, problemele fiscale europene şi incertitudinile legate de investiţiile în AI ameninţă să transforme o perioadă de volatilitate într-o corecţie mai amplă.