Trecerea la impozitarea clădirilor la valoarea de piaţă nu va avea loc din 2027, se amână deocamdată, dar programul de guvernare prevede că ea se va face gradual. Calculele făcute de specialişti şi de contribuabili arată ce ar urma pentru proprietari după amânare: impozite de câteva zeci de ori mai mari pentru unele locuinţe şi diferenţe de până la zece ori între oraşe pentru aceleaşi tipuri de clădiri.

Avocatul Gabriel Biriş a prezentat pe Linkedin un calcul pentru o casă P plus 1 de 150 mp, construită în anii '30, într-unul dintre cele mai bune cartiere ale Bucureştiului, unde preţul de piaţă trece de 1 milion de euro. În prezent, impozitul este de 1.044 de lei pe an. La o valoare de piaţă de 5 milioane de lei, impozitul pe clădire ar fi de 5.000 de lei. La acesta s-ar adăuga taxa pe lux, de 0,9% pe partea de valoare care trece de pragul de 2,5 milioane de lei, adică 22.500 de lei. Totalul ar fi de 27.500 de lei pe an, de 27 de ori mai mult decât acum. Pentru un pensionar cu o pensie sub 4.000 de lei pe lună, suma înseamnă venitul pe şase-şapte luni.

„O lege care obligă chiar şi un singur cetăţean să îşi vândă casa în care s-a născut şi a trăit toată viaţa nu are cum să fie o lege bună!", a scris Gabriel Biriş.

Alina Wolfe Murray, care plăteşte impozite locale în Sectorul 1 al Capitalei şi la Piatra Neamţ, a făcut un alt calcul, pe spaţiile industriale. Ea a pornit de la studiile de piaţă pe 2026 publicate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi de la cotele aplicate acum de primării. Pentru 100 mp de spaţiu industrial, impozitul ar fi de 2.504 lei la

Piatra Neamţ, de 255 de lei pe Bulevardul Expoziţiei din Bucureşti şi de 320 de lei la Cluj-Napoca. Diferenţa vine din două surse. Prima este evaluarea: 602 euro/mp la Piatra Neamţ, aproximativ 3.130 de lei, faţă de 1.274 de lei/mp pe Bulevardul Expoziţiei şi 1.600 de lei/mp la Cluj. A doua este cota de impozitare: 0,8% la Piatra Neamţ, faţă de 0,2% în Sectorul 1.

„Vă las să concluzionaţi dacă vi se pare echitabil, pentru că mie mi se pare profund nedrept", scrie Alina Wolfe Murray în memoriul transmis autorităţilor. În memoriu, Alina Wolfe Murray cere o metodologie unică pentru studiile notariale, cote corelate cu venitul mediu net, plata impozitului în rate lunare şi o dezbatere publică începută din octombrie, nu în preajma Crăciunului, când consiliile locale votează de obicei cotele.

Comparaţia dintre regiuni arată aceeaşi problemă. Pentru zona A, studiile din Transilvania evaluează spaţiile industriale între 900 de lei/mp la Sfântu Gheorghe şi 1.800 de lei/mp la Oradea. În Moldova, construcţiile industriale din zidărie sunt evaluate la 444 de euro/mp la Bacău şi la 1.400 de euro/mp la Iaşi, aproximativ 7.280 de lei/mp. În Bucureşti, valorile pentru spaţiile industriale construite după 2011 merg de la 128 de euro/mp pe Şoseaua Colentina la 360 de euro/mp pe Şoseaua Pipera.

Şi fără trecerea la valoarea de piaţă, costurile au crescut deja. Impozitele pe case şi apartamente au urcat în 2026 de 1,8 până la 3 ori, după ce valoarea de referinţă din Codul fiscal a ajuns la 2.677 de lei/mp. Pentru clădirile nerezidenţiale fără o evaluare valabilă se aplică 2%. Memoriul descrie o clădire de familie din Piatra Neamţ, folosită de trei firme mici şi de o spălătorie auto, pentru care Codul fiscal stabilea o valoare de 500.000 de euro. Fără evaluare, impozitul ar fi fost de 10.000 de euro pe an. Evaluarea făcută anul acesta a stabilit valoarea la 180.000 de euro.

Guvernul anterior promisese că impozitele pe proprietate nu vor creşte în 2027 şi că primăriile vor putea reduce cotele când se va trece la valoarea de piaţă. Modificările aduse anul trecut Codului fiscal le-au obligat însă pe primării să păstreze pentru 2026 cotele cel puţin la nivelul din 2025.