Când te depăşeşte cu motoarele turate un domn de 86 de ani într-un Bentley albastru impecabil, nu-ţi rămâne decât să recunoşti că trăim într-o lume în care viaţa lungă nu mai e doar un ideal, ci o realitate care schimbă tot – de la muncă şi pensii la consum şi stil de viaţă. Acest articol de copertă este despre generaţia care nu încetineşte odată cu vârsta, ci apasă acceleraţia: 100 de ani de viaţă, 70 de muncă şi o viaţă întreagă de alegeri. Cine câştigă?

Nu mă uit prea des după alte maşini în trafic. Dar când a trecut pe lângă mine, cu ochelari tip aviator, lentile fumurii, într-un Bentley albastru, turând motoarele ca şi cum ar fi fost în pole position la Le Mans, ieşind din parcarea proprie – adică cea mai mare galerie auto deschisă publicului din Europa în segmentul colecţiilor de epocă şi maşinilor de lux – n-am putut să nu mă întreb: unde se duce, în primul rând şi apoi, cum e să ajungi la 86 de ani şi să-ţi permiţi, în continuare, să alegi nu doar destinaţia, ci şi ritmul în care trăieşti? Dacă nu v-aţi dat deja seama până acum, vorbesc despre Ion Ţiriac.

El este însă, desigur, o excepţie, dar este şi simbolul local al unei realităţi globale şi ar fi fost inclus în deschiderea acestui material şi dacă nu m-ar fi depăşit în trafic.

Este modelul ideal despre ce mi-am propus să analizez şi  nu doar pentru că încă investeşte, joacă golf şi face naveta între mai multe reşedinţe, ci pentru că ilustrează perfect „generaţia silver”, cum îi numesc americanii pe cei de peste 60 de ani care nu doar că nu se retrag, ci accelerează în diverse moduri după vârsta pensionării. Alături de el, îi mai găsim pe profesorul neurochirurg Leon Dănăilă, încă activ la peste 90 de ani, un om care a făcut din longevitate un act de voinţă şi de disciplină sau pe Florin Pogonaru, care la peste 70 de ani  este antreprenor, investitor, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, implicat în dezvoltări imobiliare şi investiţii prin fonduri, iar lista poate continua. Global, nu putem să nu vorbim despre Warren Buffett, care la 94 de ani conduce în continuare imperiul Berkshire Hathaway, sau despre Li Ka-Shing, mogulul asiatic în vârstă de 96 de ani, care, deşi retras oficial, rămâne o voce cu influenţă majoră în afaceri.

Martha Stewart, la 82 de ani, încă lansează parteneriate comerciale şi campanii media, în timp ce Jane Fonda, la 86, e activă în activismul climatic şi proiecte de film. Iris Apfel, un simbol al designului, şi-a încheiat cariera de influencer la 102 ani, iar un exemplu mai „tânăr”, dar emblematic, este Tom Cruise, care, la 62 de ani, îşi face singur cascadoriile în francizele de acţiune. Aceştia nu sunt doar figuri publice aspiraţionale, ci vârful unui iceberg demografic: dacă ne uităm la bâtrânul continent, conform Eurostat, începând cu 2023–2024, în UE populaţia de 65+ ani a devenit mai numeroasă decât cea sub 15 ani. Peste 21% dintre europeni au deja peste 65 de ani, iar această proporţie este în creştere accelerată.

Pe măsură ce speranţa de viaţă creşte, multe ţări îşi ajustează politicile sociale şi economice pentru a face faţă noii realităţi. Un exemplu este Danemarca, unde vârsta de pensionare este deja una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană şi va continua să crească automat, în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă. Astfel, generaţiile tinere vor ieşi la pensie la 70 de ani sau chiar mai târziu. Acest model este tot mai frecvent în Europa de Nord şi de Vest, unde accentul se pune pe longevitate activă şi pe menţinerea persoanelor în câmpul muncii cât mai mult timp, în paralel cu investiţii în sănătate, educaţie continuă şi tehnologii de asistenţă.

În România, procesul de îmbătrânire este la fel de accelerat, dar mai puţin pregătit. Peste 7,5 milioane de persoane au în prezent peste 50 de ani, iar până în 2040, populaţia de peste 65 de ani va ajunge să reprezinte aproape o treime din total, potrivit datelor INS şi Eurostat. În contrast, ponderea tinerilor sub 15 ani va coborî sub 15%. Structura demografică care se modifică pune pe presiune pe sistemul public de pensii, pe serviciile medicale şi pe piaţa muncii, iar pe acest fond, „silver economy” poate deveni  o oportunitate strategică: o economie a experienţei, a consumului matur şi a unei noi etape de viaţă în care oamenii rămân activi, conectaţi şi relevanţi, chiar şi după 60 sau 70 de ani. Iar asta s-ar putea vedea şi în cifre: un raport al Comisiei Europene vorbeşte despre o valoare a pieţei silver economy ce s-ar putea plasa la peste 5,7 trilioane de euro la nivel european.

Ce este însă acest buzzword? „Silver economy-ul”, cum a fost denumit de publicaţiile americane (economia argintie) nu înseamnă „grijă pentru bătrâni”, ci o economie a vieţii îndelungate, în care tehnologia, sănătatea, turismul, designul urban şi retailul se reinventează pentru a răspunde unei generaţii care nu mai vrea tihnă, ci bucket list-uri. Cine câştigă? Toţi cei care ştiu că viaţa bună poate să înceapă sau să reînceapă la 60+, fie ei angajatori, companii care dezvoltă produse sau servicii şi, cel mai important, oamenii pentru care toate acestea contează cu adevărat, adică cei care aspiră la o viaţă lungă şi bine trăită. În paginile următoare vom vorbi despre câteva dintre industriile care cresc odată cu părul alb: de la piaţa muncii (unde „pensionarea” capătă tot mai des prelungiri creative) şi finanţe personale, până la sănătate, turism, inovaţii în materie de nutriţie şi antreprenoriatul dedicat longevităţii.

De ce cariera nu trebuie să se încheie la 60 de ani şi ce avem de câştigat din asta?

Bogdan Gabor lucrează de peste două decenii pentru una dintre cele mai cunoscute companii de recrutare din România, Lugera The People Republic, iar ceea ce vede astăzi în piaţă este începutul unei schimbări de paradigmă: angajaţii de peste 60 de ani nu mai sunt o excepţie, ci pot reprezenta o resursă strategică. „Transformarea pieţei muncii este profund influenţată de realităţile demografice: populaţia activă îmbătrâneşte, iar companiile trebuie să înţeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generaţiile tinere. Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experienţă valoroasă activi, motivaţi şi implicaţi cât mai mult timp?”, întreabă, retoric, Country Managerul Lugera The People Republic, într-un context în care extinderea vieţii profesionale devine o provocare, dar şi o oportunitate strategică. ţ

Potrivit lui, România se află încă „într-o etapă de tranziţie. Unele organizaţii încep să valorifice potenţialul angajaţilor de peste 60 de ani, dar încă nu putem vorbi despre o schimbare sistemică. Persistă ideea că tinerii sunt automat mai adaptabili, mai rapizi, mai «conectabili» la schimbare. E o prejudecată subtilă, dar puternică, şi care trebuie nuanţată. Adaptabilitatea nu este o chestiune de vârstă, ci de mentalitate şi disponibilitate.” Există totuşi industrii în care seniorii sunt deja percepuţi ca esenţiali: „Consultanţa de business, zona juridică, fiscalitatea, auditul financiar, ingineria de sistem sau managementul de proiect complex sunt doar câteva exemple unde experienţa face diferenţa. În plus, în educaţie, coaching, formare profesională sau mentorat, seniorii sunt nu doar valoroşi, ci esenţiali. Ei aduc o dimensiune umană şi contextuală care lipseşte uneori din abordările accelerate ale generaţiilor mai noi.” În acest sens, companiile care vor să performeze în următorul deceniu vor trebui să regândească modul în care privesc vârsta: „Cred că următorul pas firesc pentru companii este să privească şi spre acest segment de vârstă, şi nu cu toleranţă, ci cu strategie”.

„Transformarea pieţei muncii este profund influenţată de realităţile demografice: populaţia activă îmbătrâneşte, iar companiile trebuie să înţeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generaţiile tinere. Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experienţă valoroasă activi, motivaţi şi implicaţi cât mai mult timp?”

Bogdan Gabor, Country Manager, Lugera The People Republic

Cum arată o carieră sustenabilă pe 40–50 de ani? „O carieră sustenabilă pe o durată de patru sau cinci decenii nu înseamnă doar a rămâne angajat, ci a rămâne relevant, activ şi conectat. Nu este un traseu liniar şi nici lipsit de provocări, ci mai degrabă o succesiune de reinventări şi recalibrări.” Pentru Bogdan Gabor, cheia longevităţii profesionale este învăţarea continuă. „Oamenii care rămân curioşi, care se adaptează la noile tehnologii, care nu se tem să iasă din zona de confort – aceia au cele mai mari şanse să-şi construiască o carieră solidă pe termen lung.” La fel de important este şi echilibrul personal: „Fără un echilibru personal bine gestionat, nicio carieră nu poate fi sustenabilă, oricât de performant ai fi. Dacă nu găseşti sens în ceea ce faci, dacă nu simţi că munca ta contează, e foarte greu să rezişti 40–50 de ani în acelaşi ritm. Iar sensul vine adesea din relaţii, din impactul real pe care îl ai asupra oamenilor sau organizaţiilor, nu doar din rezultate.”

Viaţa lungă se citeşte în ADN

Nici MedLife nu stă deoparte de transformarea care redefineşte bătrâneţea. Dimpotrivă: compania a anunţat recent o investiţie majoră – 3 milioane de euro într-un program de testare genetică ce are ca miză exact tema acestei anchete: calitatea vieţii şi îmbătrânirea activă. Începând din toamnă, MedLife va deveni prima companie românească ce derulează pe scară largă un proiect de secvenţiere a genomului uman (WGS – whole genome sequencing). Programul va începe cu peste 4.000 de beneficiari şi va genera un volum uriaş de date utile pentru cercetare, cu potenţial de a revoluţiona modul în care sunt înţelese riscurile genetice asociate îmbătrânirii şi cum pot fi prevenite. „Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulţi ani într-o stare de sănătate, activi şi autonomi. În esenţă, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii vieţii, despre obiectivul ca tot mai mulţi români să trăiască cât mai mulţi ani sănătoşi şi cu un stil de viaţă echilibrat.Testarea genetică joacă un rol important în această direcţie, oferind informaţii relevante despre riscuri şi predispoziţii care pot fi abordate din timp, prin măsuri de prevenţie. Pe măsură ce accesul la astfel de teste creşte, este firesc să ne aşteptăm ca tot mai mulţi pacienţi să le includă în propria strategie de sănătate pe termen lung – la fel cum astăzi merg regulat la analize sau la controalele de rutină”, spune Dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculara MedLife. Un aspect inovator al programului MedLife este integrarea lui în mediul corporate, prin colaborarea cu angajatorii care vor să ofere acces angajaţilor la testări genetice şi recomandări personalizate.

„Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulţi ani într-o stare de sănătate, activi şi autonomi. În esenţă, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii vieţii, despre obiectivul ca tot mai mulţi români să trăiască cât mai mulţi ani sănătoşi şi cu un stil de viaţă echilibrat.”

Dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculara, MedLife

Potrivit dr. Jardan: „Angajatorii din România încep să înţeleagă că sănătatea angajaţilor este direct proporţională cu performanţa şi stabilitatea organizaţiei. Prin acest program, companiile partenere devin pionieri într-un model avansat de wellbeing. Oferind acces la testare genetică şi recomandări personalizate, nu doar că sprijină prevenţia, dar transmit un mesaj clar despre grijă, responsabilitate şi inovaţie. Aceste iniţiative pot deveni un diferenţiator important în retenţie şi recrutare, într-o piaţă a muncii tot mai competitivă”. Care este următorul pas? Dr. Dumitru Jardan crede că, în 5–10 ani, testarea genetică va deveni la fel de firească precum analizele de sânge. Iar MedLife îşi asumă un rol activ în accelerarea acestui proces. „Este o direcţie firească şi un obiectiv strategic. Exact cum testele de sânge sau investigaţiile imagistice au devenit uzuale, în 5–10 ani este foarte posibil ca analiza genetică să facă parte din pachetul standard de prevenţie şi rutină. Tehnologia evoluează, costurile scad, iar beneficiile sunt evidente. MedLife îşi propune să accelereze acest proces, nu doar prin investiţii în echipamente de ultimă generaţie, ci şi prin educaţie, cercetare şi crearea unui model viabil pentru integrarea geneticii în medicina de zi cu zi.”

Ce rol joacă fondurile de pensii într-o economie a longevităţii

Ar fi ideal ca pensionarea să nu mai însemne o „ieşire din scenă”, ci o etapă de reinventare. Tot mai mulţi români trecuţi de 60 de ani continuă să fie activi, informaţi şi conectaţi digital, iar pentru mulţi dintre ei pensia privată nu este doar un venit pasiv, ci o resursă strategică pentru a-şi menţine stilul de viaţă şi independenţa financiară, după cum observă reprezentanţii Allianz-Ţiriac Pensii Private. „Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului şi obiceiurilor participanţilor la fondurile de pensii private. Vedem o generaţie de viitori pensionari mai activă, mai informată şi mai implicată faţă de acum 10–15 ani”, spune Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Ţiriac Pensii Private. Compania administrează peste 1,7 milioane de conturi în Pilonul II şi peste 75.000 în Pilonul III, şi a făcut deja aproape 74.000 de plăţi către beneficiari, în valoare totală de peste 1 miliard de lei. Tot mai mulţi dintre cei care contribuie astăzi îşi urmăresc evoluţia contribuţiilor online, decid cât să economisească în plus şi privesc pensia ca parte dintr-un plan de viaţă, nu doar ca o etapă finală.

În acelaşi timp, Alexandra Bălan atrage atenţia că o parte dintre contribuabili – mai ales cei alocaţi aleatoriu – rămân pasivi până aproape de vârsta pensionării, moment în care sprijinul şi comunicarea devin esenţiale. „Un proiect în lucru propune introducerea unor noi opţiuni – o plată programată pe cel puţin 10 ani sau o rentă viageră. E un pas necesar pentru o societate care va trăi activ şi după 65 de ani.” În paralel cu această schimbare de mentalitate, şi sistemul de pensii se pregăteşte pentru un nou cadru legal. „În prezent, legislaţia permite fie plata unică, fie eşalonarea pe o perioadă de maximum cinci ani, însă acest model nu mai este suficient raportat la realităţile demografice şi financiare actuale. O viaţă mai lungă presupune soluţii mai flexibile, care să permită continuarea randamentului investiţional şi în perioada de plată.  Dar o astfel de tranziţie funcţionează doar dacă este însoţită de o schimbare în mentalitatea angajaţilor de azi. „Angajaţii de azi au nevoie să înţeleagă că pensia este un proces de planificare pe termen lung, care începe încă de la primul loc de muncă şi în care trebuie să se implice activ, asigurându-şi multiple surse de venit.”

„Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului şi obiceiurilor participanţilor la fondurile de pensii private. Vedem o generaţie de viitori pensionari mai activă, mai informată şi mai implicată faţă de acum 10–15 ani”

Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Ţiriac Pensii Private

Multe persoane încă trăiesc cu aşteptarea că pensia de stat şi cea privată obligatorie vor fi suficiente pentru menţinerea standardului de viaţă după retragerea din activitate. Însă realitatea este că veniturile la pensie depind direct de durata vieţii active şi de veniturile obţinute pe parcurs, care influenţează atât pensia publică, cât şi contribuţiile acumulate în sistemul privat. În plus, alte soluţii de economisire devin esenţiale pentru a acoperi diferenţele. „Vedem încă o preconcepţie în rândul unora dintre tineri că pensia privată este opţională sau va fi nesemnificativă. În realitate, însă, fără Pilonul II şi mai ales fără contribuţii suplimentare în Pilonul III, mulţi vor avea dificultăţi în a menţine un trai decent la pensie.” Scăderea estimată a ratei de înlocuire a veniturilor prin pensia publică – de la 43% în prezent la doar 30% până în 2042, potrivit unui studiu CFA România – şi creşterea costurilor de trai accentuează această provocare.

Este esenţial, subliniază Alexandra Bălan Marinescu, să privim pensia nu ca o obligaţie impusă, ci ca pe un drept pe care îl construim activ. „Cu cât începem mai devreme, cu atât mai mult control şi siguranţă vom avea asupra viitorului nostru financiar.” Longevitatea activă nu mai e un ideal, ci o realitate economică, crede ea. Iar această realitate cere soluţii financiare care să răspundă nevoilor unei generaţii ce poate trăi şi 25–30 de ani după pensionare. „Ne dorim să oferim opţiuni de retragere mai flexibile, soluţii complementare, dar şi mai multă educaţie financiară pentru segmentul 55Ă, care se află în pragul deciziilor-cheie.” Relaţia cu generaţiile tinere, în special cu Gen Z, se transformă la rândul ei. „Aceşti tineri vor control, transparenţă şi digitalizare. Mulţi încep să se uite la pensie ca la o componentă a planului lor de viaţă. Chiar dacă pare departe, încep să înţeleagă că pensia privată nu e un moft, ci o necesitate.” Pentru ca această tranziţie să fie susţinută, e nevoie însă  şi de o implicare a statului: „Cel mai important lucru este predictibilitatea legislativă. Avem nevoie de stabilitate şi de un cadru care să încurajeze economisirea pe termen lung. Doar într-un astfel de sistem, fondurile de pensii pot deveni un pilon solid al securităţii financiare.” În viziunea Allianz-Ţiriac Pensii Private, fondurile nu sunt doar despre plăţi, ci despre viaţă – despre păstrarea libertăţii, a ritmului şi a calităţii traiului, chiar şi după 65 de ani.

Cum se pregăteşte longevitatea „din farfurie”?

Fie că vorbim despre medici, cercetători sau alte tipuri de oameni de ştiinţă, toţi sunt de acord că, atunci când vine vorba de îmbătrânire,  alimentaţia devine unul dintre cele mai puternice instrumente de prevenţie. Iar pentru Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare şi băuturi din lume, provocarea nu este doar să creeze produse care „hrănesc”, ci şi care întăresc, susţin şi încetinesc procesul de îmbătrânire. Longevitatea activă nu este doar un ideal medical sau o temă de cercetare, este un vector strategic în economie, în sănătate publică, dar şi în dezvoltarea de produs. „Starea de bine şi de sănătate ale populaţiei peste 65 de ani vor fi şi mai importante pentru economie şi societate în viitor. În momentul de faţă, în România sunt trei adulţi care sprijină o persoană în vârstă, conform datelor Eurostat. Se preconizează că în 2050 vor fi doar doi adulţi care să acopere cheltuielile şi pensiile unei persoane cu vârsta peste 65 de ani. Modificările în piramida populaţiei sunt deja drastice, populaţia vârstnică creşte procentual odată cu scăderea natalităţii şi creşterea speranţei de viaţă. Creşterea speranţei de viaţă este importantă, iar România este pe ultimele locuri în UE, dar şi mai importantă este creşterea speranţei de viaţă sănătoasă. Dacă trăim mult cu boală reprezentăm o mare povară economică pentru societate”, subliniază Nicoleta Tupiţă, Nutrition Manager, South Eastern Europe Nestlé.

Nestlé integrează această realitate demografică în inovaţia de produs şi în strategiile de comunicare, atât prin formule specializate, cât şi prin educaţie. „La Nestlé suntem din ce în ce mai preocupaţi de susţinerea longevităţii sănătoase şi active, atât pentru starea de bine a fiecărui individ, cât şi pentru echilibrul societăţii în ansamblu. Pregătirea pentru o bătrâneţe sănătoasă şi fericită se face din tinereţe.” Portofoliul Nestlé include produse adaptate fiecărei etape a vieţii, iar o direcţie prioritară este dezvoltarea de produse de masă, nu doar de nişă, care să susţină sănătatea vârstnicilor: „Pe lângă nutriţia medicală, ne axăm şi pe dezvoltarea unor variante pentru consum zilnic – pentru cei care doresc să îmbătrânească frumos.” Răspunsul Nestlé la nevoile nutriţionale ale persoanelor 60Ă este structurat pe mai multe paliere – de la suplimente la soluţii de nutriţie completă, iar pentru nevoile nutriţionale ale vârstnicilor şi pentru susţinerea longevităţii, compania investeşte în mai multe direcţii de inovaţie de produs: suplimentele de vitamine şi minerale, formule de nutriţie completă pentru persoanele cu risc de malnutriţie, suport cognitiv, beauty, sistem digestiv sănătos, nutriţie celurară. „Nutriţia vârstnicilor nu înseamnă doar calorii – ci energie funcţională”, punctează Nicoleta Tupiţă.

„Pentru a îmbătrâni frumos şi a fi fericiţi avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile, pudre şi alimente fade, chiar dacă acestea ne susţin sănătatea fizică. Sănătatea mintală şi bucuria de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate şi observăm aceste atitudini la super-centenarii din zonele albastre.”

Nicoleta Tupiţă, Nutrition Manager, South Eastern Europe, Nestlé

Deşi nu există încă suficiente studii relevante pe populaţia vârstnică din România, comportamentele de consum se schimbă: „Vedem interes crescut pentru produse mai nutritive, cu mai puţin zahăr, fortificate, bio. Este o reacţie firească la apariţia patologiilor cronice şi la nevoia de a preveni, nu doar de a trata.” Această deschidere vine la pachet cu provocarea majoră pentru industria alimentară de a crea produse nutritive şi funcţionale, care să fie în acelaşi timp gustoase şi accesibile. „Este important să ne putem bucura de o ciocolată bună şi la 80 de ani, dar acea ciocolată să ne aducă beneficii reale – antioxidanţi, factori de nutriţie celulară – şi să nu fie un lux. Sănătatea mintală şi plăcerea de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate ca sănătatea fizică.” Pentru Nestlé însă, educaţia alimentară începe devreme. „Susţinem programe de educaţie nutriţională în şcoli. Peste 600.000 de copii au fost educaţi prin iniţiativele noastre – Şi eu trăiesc sănătos, Traista cu sănătate, NutriPlate. Însă suntem deschişi să dezvoltăm şi campanii dedicate persoanelor de peste 65 de ani, pentru că interesul faţă de stilul lor de viaţă este în creştere.”

Această abordare holistică transformă alimentaţia într-un instrument de politici sociale – un mod prin care seniorii pot rămâne activi, independenţi şi conectaţi la viaţă. Astfel, pentru Nestlé, silver economy este mai mult decât un buzzword – este un teren fertil pentru inovaţie şi pentru echilibrarea demografică. „Segmentul alimentelor şi suplimentelor dedicate longevităţii şi îmbătrânirii active este în creştere. Nu este un subiect doar de interes pentru sectoarele de alimentaţie şi sănătate, ci şi pentru sectorul economic. Provocarea cea mai mare pentru industria alimentară este să dezvolte produse gustoase şi nutritive, dar care să fie şi accesibile pentru majoritatea vârstnicilor. Este important să ne putem bucura de o ciocolată bună chiar şi la 80 de ani, dar şi mai important ca acea ciocolată să ne aducă extra beneficii pentru sănătate (de exemplu antioxidanţi sau factori de nutriţie celurară), fără a fi un produs premium, ci un produs de masă.” În concluzie, longevitatea nu este doar o extensie de ani în calendar – este o bătălie pentru calitate. Iar pentru Nestlé, această bătălie se poartă cu formule inovatoare, gust bun şi o filosofie clară: „Pentru a îmbătrâni frumos şi a fi fericiţi avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile, pudre şi alimente fade, chiar dacă acestea ne susţin sănătatea fizică. Sănătatea mintală şi bucuria de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate şi observăm aceste atitudini la super-centenarii din zonele albastre”.