După doi ani de pandemie, 2022 nu a adus mai multă linişte pentru mediul de business local. Cu toate că era cel mai aşteptat an pentru revenirea multor businessuri din piaţă, izbucnirea războiului de la graniţă, criza energetică, inflaţia record şi creşterea dobânzilor au venit să pună noi semne de întrebare pentru mediul privat. În pofida unui an plin de turbulenţe pe mai multe planuri, unii dintre cei mai mari jucători din economie au devenit şi mai mari, înregistrând un avans al veniturilor sau al profiturilor.

Cu un început de an încă sub umbrela restricţiilor anti-COVID, 2022 a adus la scurt timp şi un război la graniţele României, care a creat un şoc pe plan local şi a accentuat incertitudinile privind evoluţia economiei şi a businessului românesc. Urmările războiului declanşat de Rusia în Ucraina s-au resimţit imediat în plan local. Criza energetică, inflaţia, creşterea dobânzilor şi scăderea puterii de cumpărare nu au stat însă în calea drumului ascendent al companiilor de pe plan local. Jucătorii mari au devenit şi mai mari în pofida provocărilor din piaţă. Trei pieţe au fost în vizorul tuturor în 2022 şi anume industria energetică, piaţa de retail şi piaţa bancară, care au avut un avans semnificativ al veniturilor sau profiturilor. Sancţiunile impuse de Europa împotriva Rusiei pentru războiul declanşat a avut un impact direct asupra pieţei energiei, care a înregistrat creşteri considerabile ale preţurilor, ceea ce a determinat guvernele europene să intervină în piaţă şi să plafoneze preţurile ca economia să nu cedeze. Scumpirea energiei a dus la o scădere drastică a consumului. Anul trecut, cererea a scăzut cu 7,7%, nivel similar cu contracţia adusă de anul 2009, cel al crizei financiare, când cererea s-a redus cu 8,6%. România a mai consumat anul trecut 51,8 TWh de energie, în scădere faţă de nivelul de 56,2 TWh din 2021, arată datele din raportul anual al ANRE pe piaţa energiei în 2022. Pe segmentul consumatorilor casnici, cererea de energie a scăzut cu 5,3%, în timp ce cererea din domeniul industrial s-a compactat cu 8,27%. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina şi încercarea de a găsi alte surse de aprovizionare de gaz a fost ridicat un mare semn de întrebare de cum va trece Europa iarna, însă vremea a ţinut cu statele europene, trecând cu bine peste iarna trecută. La începutul acestei luni, gradul  de umplere a depozitelor europene de înmagazinare a gazelor era de peste 70%, un procent foarte mare comparativ cu alţi ani. Estimările arată că, până în noiembrie, gradul de umplere ar trebui să ajungă la 90%. Cu toate acestea, provocările din piaţă nu i-au împiedicat pe cei mai mari jucători din piaţă să îşi crească şi mai mult businessul. OMV Petrom, liderul pieţei de petrol şi gaze, a ajuns la o cifră de afaceri de 55,9 miliarde lei, mai mult decât o dublare a afacerilor faţă de 2021, când a atins venituri de 23,5 miliarde lei. ENGIE, E.ON şi Romgaz se numără şi ei printre jucătorii din această piaţă care şi-au dublat veniturile. Contracţia consumului a fost observată şi în piaţa de comerţ alimentar, însă creşterile preţurilor nu au afectat afacerile retailerilor, care au crescut cu circa 20% anul trecut. Inflaţia record, de circa 16%, a afectat considerabil nivelul de trai al românilor, care au optat anul trecut pentru cumpărături mai puţine, în cantităţi mai mici sau pentru produse mai ieftine. Această schimbare se numeşte downtrading şi vine după câţiva ani în care piaţa a avut creşteri de volume, iar oamenii se orientau tot mai mult către produse mai scumpe. Creşterile businessului din comerţul alimentar vin pe fondul inflaţiei, dar şi al expansiunii jucătorilor, foarte puţine companii având de fapt creşteri de volume. Comerţul modern a depăşit anul trecut pragul de 4.000 de magazine după ce jucătorii au inaugurat în 2022 peste 400 de unităţi noi, în special spaţii mici, de tip proximitate modernă, supermarketuri şi discount, dar şi câteva hipermarketuri. Lidl, liderul comerţului alimentar, a ajuns la afaceri de 18,4 miliarde lei, dar a devenit şi cea mai profitabilă companie din acest sector, depăşind un profit net de 1 miliarde lei. Pe de altă parte, comerţul cu produse care au o durată de viaţă îndelungată, cum sunt electrocasnicele, a avut o contracţie, iar cel mai mare jucător din acest sector, eMAG, a avut o scădere a businessului, fiind al doilea moment din istoria companiei în care businessul dă înapoi, primul fiind în 2009, în criza financiară. Compania a avut venituri de 7,1 miliarde lei, un minus de 3% faţă de anul anterior. Inflaţia a dus şi la creşterea dobânzilor, astfel că anul 2022 a adus sistemului bancar local cel mai bun câştig anual pentru bănci, care au avut profituri record.  Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul anului 2022 la un maximum de 10,2 miliarde de lei, cu 24% peste câştigul din 2021, potrivit datelor BNR. Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig a pieţei, iar din a doua jumătate a anului trecut dobânzile la lei au sprintat puternic. Un alt sector peste care s-a pus lupa în 2022 a fost aviaţia, care a trecut printr-o criză ce a dus la multe anulări şi întârzieri ale zborurilor. Creşterea bruscă a cererii a prins nepregătiţi taie operatorii aerieni, aeroporturile şi companiile de handling, ceea ce a creat tulburări majore în piaţă. Mai mult, din piaţa locală a dispărut şi unul dintre cei mai mari jucători din segmentul aviatic, anume Blue Air,  care a anulat toate zborurile începând cu 6 septembrie. Creşterea cererii şi lipsa unui important competitor din piaţă au dus la creşteri majore ale preţurilor biletelor de avion, astfel că această vară e considerată a fi sezonul cu cele mai scumpe vacanţe. Per total, companiile au reuşit să îşi crească veniturile şi anul trecut, marcat de multiple crize şi provocări economice. Jucătorii din piaţă aşteaptă însă evoluţia anului 2023, care a început şi el sub semnul inflaţiei şi al contracţiei consumului.   ■

INDUSTRIA ENERGIEI

Declanşarea războiului din Ucraina şi criza gazului rusesc i-au determinat pe consumatorii europeni să închidă becul în 2022. Preţurile istorice înregistrate anul trecut au determinat guvernele europene să intervină în piaţă prin plafonarea preţurilor astfel încât consumatorii să reziste şi economiile să nu cedeze. În 2022, cererea a scăzut cu 7,7%, similar cu scăderea adusă de anul 2009, când cererea s-a redus cu 8,7% pe fondul crizei financiare. România a mai consumat anul trecut 51,8 TWh de energie, în scădere faţă de nivelul de 56,2 TWh din 2021, arată datele din raportul anual al ANRE pe piaţa energiei în 2022. Pe segmentul consumatorilor casnici, cererea de energie a scăzut cu 5,3%, în timp ce cererea din domeniul industrial s-a compactat cu 8,27%. Astfel, 2022 devine unul dintre cei mai slabi ani ca evoluţie, la concurenţă cu 2009.

PIAŢA DE RETAIL

Inflaţia record, creşterea costurilor şi reducerea consumului privat venită dintr-o prudenţă a consumatorului pentru modul în care îşi cheltuie banii au pus o presiune majoră pe retailerii locali, dar care au reuşit să obţină afaceri cu 20% mai mari faţă de anul anterior. Creşterea preţurilor la produse a schimbat comportamentul de consum al românilor. Dacă înainte, consumatorii se orientau tot mai mult către produse mai scumpe, anul trecut au cumpărat mai puţin, cantităţi mai mici sau mai ieftin. Avansurile retailerilor au venit din inflaţie şi din expansiunea businessurilor. Foarte puţine companii mai vorbesc de creşteri în volume, fiind vorba în special de comercianţii de tip discount. Universul de comerţ modern a depăşit anul trecut pragul de 4.000 de magazine după ce jucătorii au inaugurat în 2022 peste 400 de unităţi noi, în special spaţii mici, de tip proximitate modernă, supermarketuri şi discount, dar şi câteva hipermarketuri. Deşi numărul deschiderilor a fost aproape de maximele istorice, se remarcă totuşi o încetinire a vitezei de expansiune faţă de 2021, al doilea an de pandemie, când au fost inaugurate aproape 450 de spaţii

BĂNCI

Creşterea dobânzilor din piaţă venită ca urmare a nivelului record al inflaţiei a adus sistemului bancar local cel mai bun câştig anual pentru bănci. Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul anului 2022 la un maxim de 10,2 mld. lei, cu 24% peste câştigul din 2021, potrivit datelor BNR. Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig a pieţei, iar din a doua jumătate a anului trecut dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%. Profiturile băncilor au crescut în 2022 în pofida contextului economic incert, marcat de creşterea inflaţiei, criza energetică şi tensiunile geopolitice accentuate de războiul din Ucraina. Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Creditarea a crescut cu un ritm mediu de 14% în 2022, iar economia a înregistrat un avans de

circa 5%.

INDUSTRIA AVIATICĂ

Anul 2022 a adus un şoc pentru industria aviaţiei, în special pe piaţa locală. Industria aviatică s-a confruntat cu o criză cauzată de creşterea bruscă a cererii de călătorii şi lipsa de personal din cadrul companiilor aeriene, aeroporturi şi companii de handling care au dus la anulări şi întârzieri ale zborurilor. Criza aviatică la nivel european a fost dublată în piaţa locală şi de căderea Blue Air, care, începând cu 6 septembrie 2022, a anulat toate zborurile pe care trebuia să le opereze. La sfârşitul anului trecut, statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, a anunţat că preia 75% din acţiunile Blue Air, iar la sfârşitul lunii martie 2023, Blue Air a intrat a intrat în insolvenţă la propria cerere. Perturbările din piaţa aviatică europeană, dublate de căderea Blue Air, au făcut ca în acest an creşterea preţurilor la bilete de avion să fie foarte mare. Piaţa locală e dominată de Wizz Air şi Ryanair, care au reuşit să acapareze o bună parte din cota de piaţă pe care o avea Blue Air, astfel că preţurile sunt dictate şi de către cei doi operatori străini.

DEDEMAN

Dedeman, liderul pieţei de bricolaj şi cea mai mare companie antreprenorială românească, a avut o creştere de 10% a businessului, păstrând astfel ritmul de creştere din ultimii ani. Compania a ajuns la o cifră de afaceri de 11 miliarde lei şi un profit net de aproape 2 miliarde lei. Dedeman este controlată de Pavăl Holding, vehiculul de investiţii financiare al fraţilor Dragoş şi Adrian Pavăl, care anul acesta a făcut primul pas în afara ţării prin achiziţia unui hotel de pe malul  lacului italian Garda, unde lucrările de renovare se ridică la 45 de milioane de euro. Astfel, fraţii Pavăl au intrat şi pe un nou segment, cel hotelier.

IKEA

Primul magazin din România al retailerului suedez a fost deschis în 2007, iar după 16 ani, IKEA România a atins afaceri de peste 1,15 miliarde lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. În pofida unei creşteri a businessului, compania a raportat un profit net de 12 milioane lei, în scădere cu 68% faţă de 2021. IKEA România îşi continuă trendul ascendent, iar magazinul deschis recent la Timişoara ar trebui să  contribuie la majorarea veniturilor din acest an. Magazinul din Timişoara este cel de-al treilea din portofoliul local al retailerului suedez, fiind o investiţie de 60 milioane euro.

COCA-COLA HBC ROMÂNIA

2022 i-a adus cel mai bun rezultat dn istoria companiei pe plan local liderului pieţei de băuturi răcoritoare. Coca-Cola HBC România a avut o cifră de afaceri de 3,2 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, în timp ce profitul net s-a majorat cu 32%, până la 394 milioane lei. Cu toate că încasările arată bine, volumul de vânzări a stagnat. În România, îmbuteliatorul unor mărci precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite vinde anual peste 1,1 miliarde de litri de băuturi.

JUMBO

Cu un avans al afacerilor de 10% în 2022, Jumbo s-a apropiat de primul miliard de lei, raportând anul trecut afaceri de 995 milioane lei, la aproape zece ani de activitate pe piaţa locală. Grecii de la Jumbo controlează 16 magazine pe piaţa locală, care se află în cele mai mari oraşe ale ţării. Grecii de la Jumbo şi-au majorat şi profitul cu circa 25%, ajungând la un profit net de 326 milioane lei. România aduce 21% din totalul cifrei de afaceri la nivel de grup, potrivit unui raport al retailerului. Compania mai are magazine şi în Grecia, ţara-mamă, Cipru şi Bulgaria.

WIZZ AIR

Într-un an în care industria aviatică europeană s-a confruntat cu o criză, mulţi operatori fiind puşi în situaţia de a anula şi a întârzia cursele din cauza unei penurii de personal, Wizz Air a transportat un număr record de pasageri, de 8,5 milioane de persoane, înspre şi dinspre aeroporturile locale. Căderea Blue Air a însemnat o consolidare a businessului operatorului ungar pe piaţa locală. Estimările companiei privind numărul de pasageri din acest an arată o creştere, însă evoluţia operatorului ungar va depinde de modul în care va decurge vara acestui an, dacă vor exista sau nu turbulenţe pe piaţa aviatică.

eMAG

Dante International, compania care controlează eMAG România, liderul pieţei locale de e-commerce, a avut pentru prima dată de la criza financiară o scădere a businessului. Compania a avut venituri de 7,1 miliarde lei, un minus de 3% faţă de anul anterior. Singurul an în care eMAG a mai înregistrat scăderi a fost în 2009, când minusul a fost tot de circa 3%. Rezultatele companiei reflectă şi o parte din activitatea eMag Ungaria şi Bulgaria, dar şi a retailerului de modă Fashion Days. Pe de altă parte, compania a avut un profit net de 123 milioane lei, faţă de o pierdere de

181 milioane lei în 2021.

OMV Petrom

Anul scumpirii energiei şi petrolului a adus pentru cel mai mare jucător din industria petrolieră o dublare a veniturilor. OMV Petrom a avut afaceri de 55 miliarde lei în 2022 şi un profit net de 10 miliarde lei. Compania se aşteaptă ca în acest an veniturile să fie net inferioare rezultatului de anul trecut.

Cu toate acestea, OMV Petrom a anunţat recent semnarea unui contract de finanţare prin PNRR pentru construcţia unei capacităţi de 20 MW pentru producţia hidrogenului prin electroliza apei în cadrul rafinăriei Petrobrazi. Contractul a fost semnat cu Ministerul Energiei, pentru o valoare maximă de circa 39 milioane de euro, investiţia totală fiind estimată la circa 74 milioane de euro.

ANA HOTELS

2022 nu a fost anul revenirii turismului, însă operatorii din piaţă s-au apropiat de nivelul din 2019, anul reper al industriei turistice.

ANA Hotels şi-a majorat veniturile cu 83% anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 160 milioane lei, nivel similar cu cel prepandemic, când încasările au fost de 166 de milioane de lei.

Profitul net al companiei a fost de 20 milioane lei anul trecut. De la 1 ianuarie 2023, hotelul Athenee Palace, din portofoliul ANA Hotels, a trecut sub brandul InterContinental, la un an după ce grupul hotelier internaţional a încheiat parteneriatul cu compania care administrează hotelul din Piaţa Universităţii, o colaborare care s-a întins pe mai bine de 50 de ani.

McDONALD'S

Anul inflaţiei record, de peste 16%, nu i-a oprit pe români să mănânce de la McDonald’s, liderul pieţei de restaurante, care a înregistrat o creştere de 28% a veniturilor faţă de anul anterior. Lanţul de restaurante de tip fast-food a avut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde lei şi un profit net de 175 milioane lei. Rezultatele companiei de anul trecut  sunt cele mai bune de până acum pentru compania controlată de grupul maltez Premier Capital, care deţine franciza brandului american pe mai multe pieţe.

HIDROELECTRICA

Criza energiei i-a adus companiei de stat Hidroelectrica venituri cu 45% mai mari anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 9,2 miliarde lei şi un profit net de 4,3 miliarde lei.

Dacă anul 2022 a fost cel al crizei energiei, anul 2023 va fi anul listării Hidroelectrica la bursă, moment aşteptat de mai bine de un deceniu.  Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie românească, este programată pentru luna iulie a acestui an, potrivit unui anunţ oficial al companiei.

SPEDITION UMB

Compania deţinută de Dorinel Umbrărescu a trecut de 2 miliarde lei afaceri în 2022, după o creştere de 61% a veniturilor.

Spedition UMB este cea mai mare companie de construcţii din România şi, totodată, cea care îşi pune semnătura pe cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din România – autostrada Moldovei, care începe să prindă contur. Anul trecut, profitul companiei a crescut de patru ori, până la 137,8 milioane lei. Dorinel Umbrărescu mai deţine şi Tehnostrade şi Sa&Pe Construct, de asemenea implicate în construcţia autostrăzii A7. Toate cele trei companii ale lui Umbrărescu ocupă primele trei locuri din clasamentul celor mai mari constructori de pe piaţa locală.

PEPCO

Lider al pieţei de retail de îmbrăcăminte, Pepco a depăşit pragul de 2 miliarde lei afaceri, obţinând mai exact o cifră de afaceri de 2,3 miliarde lei în 2022, după o creştere de 23%. Retailerul polonez ce activează pe segmentul de discount a intrat pe piaţa locală în 2015 şi încă de la început a mizat pe o expansiune accelerată, astăzi având peste 410 de magazine, cu o medie de cinci deschideri pe lună. Planurile retailerului polonez sunt de a deschide în acest an circa 40 de magazine.

THERME

Complexul de relaxare Therme din Bucureşti, controlat prin compania Therme Nord Bucureşti, a avut mai mult decât o dublare a businessului în 2022. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 175 milioane lei, în creştere cu 140% faţă de anul 2021, ceea ce a adus rezultate record pentru complexul de relaxare din Bucureşti. Complexul Therme a fost deschis în 2016, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 50 milioane de euro, iar după doi ani de pandemie, când businessul a fost puternic impactat, complexul a depăşit chiar şi nivelul prepandemic. Totodată, profitul net a crescut cu 150% faţă de anul anterior, ajungând la 10 milioane de lei.