După pensie, în lume. Unde îşi petrec vacanţele seniorii români?

Pe măsură ce generaţiile se schimbă, iar vârsta pensionării nu mai înseamnă neapărat retragere, ci uneori chiar debutul unei noi etape de explorare, turismul dedicat seniorilor activi dobândeşte şi acesta relevanţă economică, dar şi valoare socială.  Vacanţele nu mai sunt o pauză de la viaţă – ci o continuare a ei, într-un alt ritm, cu alte priorităţi, dar cu aceeaşi dorinţă de descoperire. „Turiştii 60+ pot deveni un pilon de stabilitate în strategia pe termen lung a oricărui touroperator pentru că tind să fie mai loiali decât generaţiile mai tinere. Sunt clienţi informaţi şi dispuşi să călătorească de mai multe ori pe an, în special în perioadele de extrasezon, ceea ce ajută la echilibrarea sezonalităţii vânzărilor.” Aşa îşi începe reprezentanţii Join UP! România răspunsul la una dintre întrebările esenţiale despre evoluţia turismului pentru seniori: cât de important este acest segment de vârstă şi încotro se îndreaptă industria?

Touroperatorul, cunoscut pentru pachetele sale care includ cazare, transferuri de grup sau private, asistenţă în limba română şi zboruri charter directe, confirmă: „Observăm o cerere stabilă şi chiar în uşoară creştere din partea segmentului 60+”. Deşi funcţionează preponderent în model B2B, ceea ce înseamnă că datele demografice ale turiştilor finali sunt gestionate de agenţiile partenere, Join UP! primeşte constant feedback din teritoriu, din care reiese că seniorii activi preferă destinaţiile cu zbor direct, climă blândă şi infrastructură hotelieră de calitate. Printre cele mai solicitate se numără Antalya, Hurghada şi Sharm El Sheikh, datorită „raportului calitate-preţ, hotelurilor all-inclusive şi climatului prietenos în extrasezon”. Dar apetitul pentru descoperire nu se opreşte aici – „observăm interes pentru circuite exotice accesibile (Vietnam, Zanzibar, Thailanda), mai ales din partea seniorilor activi care doresc să exploreze mai mult după pensionare”.

Această tendinţă a determinat şi o adaptare a pachetelor de vacanţă, chiar dacă acestea nu sunt construite exclusiv pentru seniori. „În perioada extrasezonului (martie–mai, septembrie–noiembrie) dezvoltăm pachete cu ritm relaxat, zboruri directe şi hoteluri cu recenzii foarte bune privind accesibilitatea şi calitatea serviciilor.” În plus, „pachetele noastre includ asistenţă locală în limba română, un beneficiu foarte apreciat de turiştii seniori”. Adaptarea nu se opreşte la partea logistică – excursiile sunt şi ele gândite într-un ritm potrivit. „Colaborăm cu operatori locali pentru a oferi opţiuni de excursii adaptate, cu durate şi programe potrivite tuturor categoriilor de vârstă.” Care sunt cele mai importante cerinţe ale acestei categorii? „Zboruri directe – fără escale sau conexiuni complicate. Hoteluri confortabile, bine poziţionate şi adaptate pentru mobilitate redusă. Perioade de călătorie mai puţin aglomerate, când destinaţiile sunt mai liniştite. Asistenţă turistică în limba română şi opţiuni de excursii la ritm moderat. Pachete fără costuri ascunse, cu servicii all inclusive sau demi-pensiune.” Pentru perioada 2025–2026, compania explorează lansarea unor produse tematice dedicate explicit segmentului 60+. „Vizăm lansarea unor pachete cu beneficii exclusive pentru turiştii 60+, cum ar fi reduceri early booking, excursii gratuite sau facilităţi speciale în hoteluri. De asemenea, explorăm dezvoltarea unor campanii de comunicare în parteneriat cu agenţiile partenere din oraşele cu potenţial ridicat pe acest segment.” Mai mult decât o oportunitate de vânzare, seniorii activi pot deveni adevăraţi ambasadori ai brandului turistic. „Acest segment are un impact important în construirea reputaţiei prin recomandări directe sau în cercurile sociale, aspect extrem de valoros într-un mediu concurenţial.”

Cum se transformă turistul 60+ în motor de creştere pentru industria vacanţelor premium

Faptul că turistul trecut de 60 de ani nu mai e de mult „pasagerul liniştit” al unui autocar spre staţiuni balneare este confirmat de Daniela Shah, coproprietar al agenţiei de turism Eturia. În 2025, el călătoreşte informat, planifică din timp, alege Japonia în locul Italiei şi preferă circuitele cu tururi culturale în locul vacanţelor pasive. „Observăm o creştere constantă în rândul turiştilor seniori, mai ales în anii post pandemie. Este un segment care valorizează timpul liber şi caută să transforme fiecare vacanţă într-o experienţă echilibrată, unde să aibă parte şi de relaxare, dar şi de activităţi. Majoritatea preferă destinaţiile care oferă siguranţă, servicii de calitate şi accesibilitate, atât în circuite complexe, cât şi în sejururi exotice”, spune Shah. Mulţi aleg extrasezonul pentru confort şi linişte, dar nu exclud perioadele aglomerate dacă destinaţia le oferă ce caută: activităţi, evenimente locale sau festivaluri. Nu a fost nevoie de produse speciale pentru această categorie de vârstă, ci mai degrabă de o atenţie sporită la ritm, accesibilitate şi confort.

Daniela Shah explică: „Seniorii activi preferă combinaţia între confort şi autenticitate, iar circuitele de grup cu însoţitor al agenţiei se află pe primul loc, tocmai pentru că oferă un echilibru ideal între explorare şi siguranţă. Acestea includ: asistenţă permanentă din partea unui tour leader Eturia, care se ocupă de toate detaliile logistice, de la check-in şi transferuri, până la comunicarea cu partenerii locali; ritm adaptat, pauze organizate şi program echilibrat, astfel încât călătoria să fie plăcută, nu obositoare; acces la experienţe autentice, dar bine organizate, tururi tematice, vizite culturale, croaziere sau degustări locale, toate într-un cadru sigur şi bine planificat; grupuri restrânse, care favorizează interacţiunea şi creează un sentiment de comunitate între participanţi; siguranţă şi predictibilitate, aspecte esenţiale pentru această categorie de vârstă, care apreciază transparenţa şi organizarea impecabilă.” În ciuda prejudecăţilor, turiştii seniori au nu doar disponibilitate, ci şi bugete în creştere. Mulţi dintre ei călătoresc pentru că pot — copiii sunt deja independenţi, au stabilitate financiară şi îşi prioritizează starea de bine.

„Bugetele alocate vacanţelor au crescut pentru această categorie (a turiştilor seniori (N.Red.). Turiştii aleg să investească între 1.000 € / pers. pentru vacanţele în Europa: în Spania, Italia, Franţa sau Portugalia, şi 4.500 € / pers. pentru circuitele mai complexe, mai ales în cazul celor care au un venit stabil sau copii deja independenţi.” 

Daniela Shah, coproprietar, Eturia

Daniela Shah confirmă: „Bugetele alocate vacanţelor au crescut pentru această categorie. Turiştii aleg să investească între 1.000 € / pers. pentru vacanţele în Europa: în Spania, Italia, Franţa sau Portugalia, şi 4.500 € / pers. pentru circuitele mai complexe, mai ales în cazul celor care au un venit stabil sau copii deja independenţi. Există însă o orientare vizibilă către vacanţe premium şi destinaţii „bucket list”, precum: Japonia, Malaezia, Cuba, Brazilia, Peru, Republica Dominicană sau Jamaica.” Cei trecuţi de 60 de ani nu cumpără în grabă. Se documentează temeinic, cer informaţii detaliate şi pun accent pe confort şi transparenţă. „Turiştii seniori sunt mai loiali brandului dacă experienţa a fost una pozitivă. Apreciază transparenţa, siguranţa, organizarea bună şi comunicarea clară. Nu sunt neapărat impulsivi, dar odată ce se decid, investesc în vacanţă. Comparativ cu generaţiile mai tinere, alocă mai mult timp documentării, cer mai multe detalii şi au aşteptări mai mari în ceea ce priveşte confortul şi calitatea serviciilor.”

Potrivit Danielei Shah, „conceptul de «longevitate activă» a devenit din ce în ce mai popular. „Observăm asta şi în cazul turiştilor noştri. Sunt dornici să descopere locuri noi, sunt pasionaţi de cultură, gastronomie, natură şi interacţiune umană autentică. Vorbim despre o generaţie cu timp, resurse şi dorinţă de a călători, iar piaţa trebuie să se adapteze continuu pentru a le răspunde nevoilor.” Provocările vor ţine tot mai mult de adaptarea pachetelor la nevoile fizice şi emoţionale ale seniorilor. „Dacă ne uităm la statisticile demografice, acest segment va continua să crească şi să devină din ce în ce mai dornic să experimenteze. Provocările ţin de personalizarea serviciilor, adaptarea ritmului călătoriilor, integrarea unor servicii medicale avantajoase în pachete complexe sau crearea unor produse „easy access” pentru persoanele cu mobilitate redusă. Dar, în acelaşi timp, fidelizarea acestui segment poate asigura o bază stabilă de clienţi recurenţi.”

Antreprenorii longevităţii: cum poate deveni viaţa lungă o idee de business?

Pe măsură ce medicina longevităţii capătă tot mai multă tracţiune în marile centre de inovaţie ale lumii, apar şi în România primii antreprenori care construiesc businessuri cu miza pe „viaţa lungă, dar bună”. După bicicletele Pegas şi investiţia în hrana umană pentru câini (Drooler), Andrei Botescu pariază pe medicina personalizată şi lansează A.B.L.E. Genetic. Potrivit datelor citate de el, longevitatea nu mai este doar un vis frumos sau un subiect de cercetare academică. A devenit o piaţă globală evaluată la peste 62,5 miliarde de euro în 2024, cu estimări care o proiectează la 150 de miliarde de dolari până în 2030, (Longevity Industry Journal). Este o industrie care înglobează tot mai mult: genetică, AI, suplimente personalizate, clinici de prevenţie, wearable tech, biohacking, wellness mental, nutriţie funcţională. În România, Botescu se numără printre antreprenorii care şi-au canalizat energia antreprenorială şi expertiza în bioinformatică spre un nou proiect – A.B.L.E. Genetics, o platformă care traduce ADN-ul fiecărei persoane în acţiuni concrete pentru sănătate şi longevitate.

„Cred că România are resursele, inteligenţa şi energia să fie parte din mişcarea globală care schimbă paradigma de la «trăieşte mai mult» la «trăieşte mai bine». Longevitatea nu înseamnă doar să adaugi ani la viaţă, ci să adaugi viaţă la ani.”

Andrei Botescu, antreprenor, fondator A.B.L.E. Genetics

„În 2016 am început să explorez mai profund domeniul longevităţii, mai întâi pentru mine. Voiam să înţeleg cum funcţionează corpul meu şi cum pot acţiona personalizat, nu generic. Aşa a apărut ideea A.B.L.E. Genetics”, povesteşte el. A.B.L.E. oferă ceea ce multe teste genetice nu reuşesc: un protocol personalizat, ştiinţific şi aplicabil, bazat pe analiza completă a exomului (peste 20.000 de gene), un algoritm AI proprietar şi consultanţă specializată. Testul genetic complet costă 500 de euro, iar consultaţia iniţială 300 de lei. Pe baza profilului, clienţii primesc recomandări pentru nutriţie, suplimente, sport, terapii intravenoase sau de regenerare, inclusiv hyperbaric oxygen therapy sau light therapy. „Longevitatea nu e un moft, ci o nouă formă de prevenţie. Testele clasice îţi spun ce gene ai. A.B.L.E. îţi spune ce să faci cu ele. Practic, e diferenţa dintre a avea o hartă şi a avea un GPS care îţi ghidează fiecare pas”, explică Botescu. În plus, el lucrează la dezvoltarea unei linii de suplimente antioxidante puternice şi liposolubile, pentru a creşte biodisponibilitatea şi eficienţa tratamentelor personalizate. Investiţia iniţială a fost realizată din fonduri proprii şi granturi de cercetare, iar recuperarea este estimată în 18–24 de luni.

Planurile includ şi lansarea unei reţele de clinici de longevitate şi extinderea regională în Europa de Est. Piaţa o susţine: studiile arată că doar segmentul de „longevity clinics” are o rată anuală de creştere de peste 8,5%, iar cererea pentru servicii de prevenţie personalizată este în plină explozie. „Antreprenorial vorbind, tot ce ţine de prevenţie, sănătate personalizată, optimizarea stilului de viaţă şi inteligenţa medicală este într-o zonă de creştere accelerată. Longevitatea va fi unul dintre pilonii economiei sănătăţii în următorii 10–15 ani”, adaugă el. Andrei Botescu spune că este activ şi în ecosisteme internaţionale – de la comunităţile Zuzalu şi VitaDAO, până la proiecte precum Prosera din Honduras, care explorează editarea genetică pentru combaterea îmbătrânirii. „România nu trebuie să fie doar consumator de inovaţie. Putem fi creatori, validatori, contributori la această mişcare globală. Longevitatea nu înseamnă doar să adaugi ani la viaţă, ci să adaugi viaţă la ani.”

„Sănătatea nu intră în vacanţă”

Pentru Dr. Alina Epure, doctor în medicină şi cercetător în domeniul longevităţii, drumul către o viaţă lungă şi de calitate a început devreme, cu o pasiune pentru biochimia creierului. „Încă din liceu am fost pasionată de biochimie. Prima facultate a fost biochimia, apoi am urmat masteratul şi doctoratul în medicină, studiind relaţia dintre alimentaţie şi performanţă. Odată ce avem un creier sănătos, hrănit, vitalizat, el are un impact major asupra tuturor proceselor: de la reproducerea celulelor stem la lungimea telomerilor.” După ani de lucru în proiecte cu companii şi în educaţie, Dr. Epure a ajuns la o concluzie clară: „Oamenii trăiesc într-un mod superficial, într-o aparentă investiţie într-un stil de viaţă sănătos, care, în realitate, ascunde o profundă dezinformare.” Într-o societate obsedată de diete rapide şi detoxuri spectaculoase, Alina Epure insistă că longevitatea „nu este o opţiune, ci o responsabilitate personală. Nu ne putem uita la studii care spun că generaţia actuală ar putea trăi 120 de ani, atâta timp cât nu facem nimic zilnic pentru comportamente sănătoase.”

Ea defineşte longevitatea activă printr-un echilibru zilnic între şase piloni fundamentali: alimentaţie, somn, mişcare, calitatea relaţiilor, gestionarea stresului şi controlul dependenţelor. „Dacă lipseşte constant oricare dintre aceşti piloni, se produce un dezechilibru care compromite sănătatea – nu doar ocazional, ci în mod repetat.” Ironia face că tocmai oamenii aflaţi în poziţii de conducere sunt, adesea, cei mai neglijenţi cu sănătatea lor: „Ei trăiesc ancoraţi în agendele zilnice, uită să mănânce, nu au timp să bea apă sau să facă mişcare – iar asta înseamnă un contrasens total când vorbim despre longevitate.” Aceeaşi neglijenţă se observă şi la copii şi adolescenţi: „Copiii au adesea analize mai dezechilibrate decât părinţii lor. Alimentaţia haotică, presiunea academică, dependenţa de tehnologie şi lipsa de inteligenţă relaţională generează deja un stres major, care anulează orice perspectivă optimistă asupra longevităţii lor.”

„Companiile nu mai pot vorbi despre performanţă fără să includă sănătatea angajaţilor în strategia lor. Fără echilibru zilnic – în alimentaţie, somn, relaţii şi gestionarea stresului – niciun om nu poate susţine performanţa pe termen lung.”

Dr. Alina Epure, fondatoare Nutribalance, autor, dezvoltator de programe dedicate longevităţii

Pentru a combate aceste dezechilibre, Dr. Epure a lansat programul naţional „Să creştem generaţii sănătoase”, cu scopul de a educa stilul de viaţă încă din şcoală. „Am ajuns la peste 30.000 de elevi, părinţi şi profesori. Este important să ne adresăm tuturor – copilului, familiei şi şcolii – pentru că, altfel, nu putem avea continuitate.” Iar când vine vorba de relaţia cu angajatorii români, Dr. Alina Epure a transformat ştiinţa sănătăţii într-un model de business sustenabil, adaptat companiilor care încep să înţeleagă că prevenţia e mai ieftină decât burnout-ul. Ea este şi autoare a cărţii „Sănătatea nu intră în vacanţă. Longevitatea activă şi performanţa durabilă”,  volum gândit  ca pe un  instrument pentru omul modern – dar şi pentru organizaţiile care îşi doresc echipe echilibrate şi productive pe termen lung. „Cel mai des lucrez cu manageri şi echipe din companii, pe programe dedicate ritmului lor intens. De acolo, se extinde colaborarea şi la nivelul familiilor sau individual. Oamenii vin fie pentru calitatea propriei vieţi, fie pentru a-şi putea menţine rolul profesional o perioadă mai lungă”, explică Dr. Epure.

Multe dintre solicitările venite din zona corporate sunt legate de lipsa de concentrare, epuizare, consum de energizante sau probleme digestive care compromit performanţa. Longevitatea activă, spune ea, nu este o opţiune elitistă, ci o alegere zilnică, cu efecte directe asupra randamentului profesional şi a echilibrelor personale. De aceea, companiile care îşi propun să construiască echipe reziliente pe termen lung trebuie să trateze sănătatea angajaţilor nu ca un beneficiu „extra”, ci ca parte integrantă din strategie. „Lucrează cel puţin 12–14 ore pe zi şi atunci când reuşesc, nu au timp real de regenerare. Vacanţa este petrecută cu laptopul în braţe şi telefonul în buzunar. Nu există deconectare, nu există timp de calitate petrecut cu propria persoană”, observă ea. „Această fugă către nicăieri afectează grav dinamica interioară. Corpul trage linie şi vine nota de plată pe sănătate: dezechilibre, simptome, afecţiuni greu de tratat – sau chiar netratabile.” În spatele progra­melor pe care le impl­ementează cu echipele din companii se află un protocol medical complex: analize detaliate – de la profiluri de vitamine şi minerale până la testări genetice, de microbiom şi epigenetice – inter­pretate cu un specialist, urmate de planuri personalizate şi monitorizare periodică. „Un test genetic eficient costă în jur de 300 de euro şi devine o biblie metabolică pentru întreaga viaţă. Un test complet de microbiom poate ajunge la 600–700 de euro. Iar un pachet complet de analize – vitamine, micronutrienţi, stres oxidativ – se poate încadra într-un buget de 1000 de euro”, spune ea. Dr. Epure atrage atenţia că investiţia companiilor în sănătatea echipelor nu este doar o dovadă de grijă, ci un factor real de retenţie, productivitate şi cultură organizaţională sănătoasă: „Lipsa angajamentului faţă de propriile nevoi şi deconectarea de la ele reduce foarte mult performanţa. Aşa apare burnout-ul, tratat şi el superficial, până la blocaj.” În încheiere, mesajul ei e clar: „Fiţi în cea mai bună formă a voastră. Investiţi în sănătate zi de zi. Pentru că sănătatea nu intră în vacanţă, nu are weekend liber. Este rezultatul alegerilor zilnice – conştiente, autentice, responsabile.”

Concluzia mea, dar şi a celor mult mai dedicaţi subiectului, este că nu mai există „la pensie” ca destinaţie finală, iar acesta este mesajul pe care aş vrea să îl transmit părinţilor – ai mei, dar şi ai voştri. Silver economy este despre o generaţie care a fost învăţată să se retragă, când poate ar fi timpul să fie invitată din nou să se implice. Silver economy nu e doar despre bani, ci despre o recunoaştere târzie că şi după 60, 70 sau 80 de ani, mai e loc pentru planuri.  

Ce este „economia argintie”?

Silver economy („economia argintie”) este un concept care se referă la ansamblul bunurilor, serviciilor şi activităţilor economice dedicate persoanelor în vârstă, în special celor trecute de 50 sau 60 de ani, care reprezintă o parte tot mai mare şi mai activă a populaţiei. Este o economie a vârstei a treia, dar nu în sens pasiv sau asistat, ci una care valorifică:

• Puterea de cumpărare a seniorilor activi (în special pensionari cu venituri stabile)

•  Serviciile de sănătate şi îngrijire (medicină, îngrijire la domiciliu, reabilitare, wellness)

• Locuinţele adaptate (locuinţe inteligente, design ergonomic, cartiere prietenoase cu vârstnicii)

• Educaţia continuă şi formarea pe tot parcursul vieţii

• Tehnologiile asistive şi digitale (telemedicină, aplicaţii prietenoase, dispozitive de siguranţă)

• Turismul pentru seniori, activităţi de loisir, cultură şi voluntariat

Cum schimbă economia argintie faţa Europei?

Silver economy nu mai este doar o nişă, ci un motor-cheie pentru viitorul economic al Europei. Persoanele de peste 50 de ani generează peste 90% din valoarea totală a acestei economii prin consum privat, în timp ce cheltuielile publice – în sănătate şi protecţie socială – abia depăşesc 10%. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, această transformare amplă vine la pachet cu oportunităţi uriaşe de inovare în:

• locuinţe inteligente adaptate nevoilor vârstnicilor,

• soluţii digitale de telemedicină şi self-care,

• sisteme de transport „age-friendly”,

• turism experienţial personalizat,

• educaţie continuă şi voluntariat transnaţional.