Despre bursa si alti „demoni“

Postat la 28 februarie 2006 1 afişăre

Cei care fac jocurile pe bursa se asteapta ca piata de capital sa creasca cu cel putin 40%, chiar daca actiunile castigatoare sunt tot mai greu de ales. 2006 va aduce noi emitenti, investitori mai puternici, dar si eforturi mai mari pentru descoperirea oportunitatilor. Cel putin asta este parerea invitatilor la o noua intalnire CLUB Business, desfasurata la J.W. Marriott.

Cei care fac jocurile pe bursa se asteapta ca piata de capital sa creasca cu cel putin 40%, chiar daca

actiunile castigatoare sunt tot mai greu de ales. 2006 va aduce noi emitenti, investitori mai puternici, dar si eforturi mai mari pentru descoperirea oportunitatilor. Cel putin asta este parerea invitatilor la o noua intalnire CLUB Business, desfasurata la J.W. Marriott.

 

BUSINESS MAGAZIN: Se vor mai gasi la fel de usor oportunitati de investitie? Pana acum, cresterea a fost sustinuta de scaderea dobanzilor, iar preturile au ajuns la niveluri considerate nebunesti de unii dintre analisti.

 

RAZVAN PASOL: Cred ca factorul principal pentru cresterea aceasta nu a fost neaparat scaderea dobanzilor, cat faptul ca in 2000 ne-am trezit cu actiuni foarte ieftine si trebuia sa recuperam unele decalaje. Eu nu cred ca s-a ajuns la preturi nebunesti, dar decalajul s-a recuperat. Nu cred ca se va castiga la fel de usor ca pana acum, dar se va castiga in continuare. Vin emitenti noi, s-ar putea sa ne astepte vremuri bune.

 

BUSINESS MAGAZIN: Cum ar fi...

 

RAZVAN PASOL: Vine BCR, vine RomTelecom, vin utilitatile, Fondul Proprietatea. Ar trebui sa mai apara emitenti privati, in urmatorii 2-3 ani, macar 10-15.

 

BUSINESS MAGAZIN: Dar in acest an credeti ca va intra o noua societate la bursa?

 

RAZVAN PASOL: Noi speram ca utilitatile sau Transelectrica sa iasa anul acesta. Poate aflam mai multe informatii. In rest, RomTelecom si Fondul Proprietatea arata binisor, desi nu sunt 100% convins. Sa zicem 60-70%.

 

BUSINESS MAGAZIN: Dar companiile acestea noi nu vor intra la preturi apropiate...

 

RAZVAN PASOL: Ba da. Este clar ca vor intra la preturi corect evaluate, cum s-a intamplat la Flamingo. De aceea zic ca nu se va mai castiga la fel de usor. Unul dintre putinele efecte favorabile ale tranzitiei a fost ca s-a castigat foarte usor pe piata de capital. Nu se va mai intampla. Vom ajunge la o piata normala, in care actiunile sunt corect evaluate, mai cresc, mai scad, se mai anunta rezultate, dar va fi mai greu.

 

BUSINESS MAGAZIN: Care este parerea investitorului?

 

DUMITRU TUDOR: Ca investitor, eu sper ca viitorul apropiat sa ne rezerve surprize de reevaluare a unor oportunitati existente si, asa cum spunea domnul Pasol, de aparitie a altor oportunitati. Ce-i drept, s-a amanat - de exemplu - Transelectrica, trebuia listata inca de anul trecut. Speram sa o vedem. Stim ca se lucreaza la RomTelecom si speram sa se lucreze mai eficient decat la Transelectrica. Deci, oportunitati vor mai fi si ar fi o greseala sa consideram ca investitia bursiera nu mai prezinta interes.

 

RAZVAN PASOL: Dar nu am spus asta. Am zis ca va fi mai greu.

 

DUMITRU TUDOR: Va fi mai greu, da. Si ma gandeam ca anul trecut, in aprilie, am investit la lansarea pe bursa a Raiffeisen International, la Viena. Si vedem ca pana acum are o crestere de peste 100%, pe o piata formata, mult mai matura decat a noastra. Vedem ce se intampla cu OMV la Viena.

 

EMILIAN DOBRAN: As putea sa dau mai multe exemple...

 

DUMITRU TUDOR: Sunt foarte multe exemple. Nu trebuie sa tragem un semnal de alarma ca s-au cam terminat oportunitatile.

 

BUSINESS MAGAZIN: Intrebarea era daca vor mai fi la fel de usor de gasit. Pana acum, inchideai ochii, puneai degetul pe tabelul de la bursa, si cam orice cumparai castigai.

 

EMILIAN DOBRAN: Cred ca placa asta am auzit-o la inceputul anului trecut: "Sa vezi ce greu o sa fie in 2005, nu o sa mai fie cresteri ca in 2004". Dar daca te uiti la sfarsitul anului trecut, vezi cresterea de 170% inregistrata pe SIF-uri.

 

RAZVAN PASOL: As veni si cu niste cifre. In 2005, cam 40% dintre emitenti au adus castiguri peste rata inflatiei. In 2004, era de 89%. Deci nu mai e la fel de usor. Practic, in 2004, orice alegeai iti aducea profit peste inflatie. Anul trecut deja, mai putin de jumatate din actiuni au adus castig mai mare ca inflatia. Eu nu zic ca nu se vor mai castiga bani pe piata. Se vor castiga, multi chiar, dar nu va mai fi la fel de usor sa iei niste actiuni bune.

 

EMILIAN DOBRAN: Daca stai sa te uiti la procentele acestea si vezi cam ce sume s-au rulat pe simbolurile respective, vei constata ca foarte putine pot fi luate in consideratie ca investitii reale. Trebuie sa te uiti si la lichiditate. De exemplu, daca avem o crestere de 300% si se tranzactioneaza de 20 de milioane (lei vechi - n.r.) pe zi nu cred ca e relevant. Avem si noi clienti care zic: "uite cat a crescut actiunea asta!" Si ii explicam clientului care e diferenta intre un titlu lichid si unul nelichid. In concluzie, daca te uiti la lichiditate cred ca nu e chiar asa de mare si de dezastruoasa diferenta intre cei doi ani. Pare foarte mare, dar nu-i chiar asa.

 

RAZVAN PASOL: Eu am zis doar ca lumea trebuie sa se uite pe niste indicatori, pe rezultate, nu sa aleaga la intamplare, pentru ca a prins din zbor o informatie.

 

IOANA POP: Tu crezi ca avem investitori atat de sofisticati?

 

RAZVAN PASOL: Devin mai sofisticati. Eu am fost in America intre 2002 si 2004. Poate ca de la o zi la alta nu vezi diferente, dar cand m-am intors, am observat ca investitorii nostri deja vorbeau de price earnings, rezultate estimate, tot felul de lucruri despre care in 2002 nu aveam cu cine sa vorbesc.

 

ADRIAN MANAILA: Cred ca intrebarea de la care ar fi trebuit sa pornim, subiectul cel mai important acum este: Sunt preturile atat de supraevaluate acum?

 

RAZVAN PASOL: Eu nu cred ca sunt supraevaluate. Eu zic ca multe sunt relativ corect evaluate si altele sunt chiar subevaluate.

 

BUSINESS MAGAZIN: Aici depinde ce model alegem si cu ce le comparam.

 

DUMITRU TUDOR: Sau care poate fi  unitatea de masura?

 

ADRIAN MANAILA: Pai luam PER (Price / Earnings Ratio - se calculeaza ca un raport intre pretul unei actiuni la bursa si profitul pe actiune inregistrat de emitentul actiunilor respective n.r.). Ca toata lumea alege PER. Petrom are PER 20, dar este restructurat. La o banca, PER este 25, dar comparam cu ce potential are. Ce venituri are acum si ce venituri va avea peste 5 ani.

 

RAZVAN PASOL: Da, dar mai e vorba si despre ce spunea domnul Manaila, de potentialul de dezvoltare. Daca te uiti la un PER din State, nu poti sa ai acelasi indice si in Romania. Aici rata de profitabilitate si de crestere a profitului este mult mai mare. Eu ma uit la piata americana ca reper si accept asta ca o baza, dar accept un pret ceva mai mare. A, ca Banca Transilvania este probabil supraevaluata, dar BRD, Petrom sau chiar cele cinci SIF nu sunt.

 

IOANA POP: Este poate supraevaluata, dar cand te gandesti cat s-a platit pe BCR...

 

BUSINESS MAGAZIN: Dar nivelurile acestea ridicate ale indicatorilor de evaluare nu se datoreaza faptului, ca si in cazul BCR, ca mai existe putine tinte de achizitie?

 

EMILIAN DOBRAN: Daca vorbim de sistemul bancar, nu cred ca este vorba doar de cate tinte mai exista.

 

BUSINESS MAGAZIN: Despre BCR s-a spus ca este ultima mare tinta din regiune.

 

EMILIAN DOBRAN: Cred ca nu au dat banii doar pentru ca era ultima, ci s-au gandit ce pot face cu BCR. De aceea s-a platit un bonus peste valoarea bancii. Trebuie tinut seama si de faptul ca sistemul bancar la acest moment este foarte solid comparativ cu anii ‘90. S-au gandit ce pot sa faca in viitor, daca o iau acum.

IOANA POP: Tocmai, aici este interesul, pentru ca mai este loc de crestere.

 

EMILIAN DOBRAN: In plus, mai trebuie sa remarcam ca dezvoltarea economiei este finantata de sistemul bancar. Bancile finanteaza economia.

 

RAZVAN PASOL: Pai si piata de capital?

 

EMILIAN DOBRAN: Pune in balanta puterea bancilor si cea a bursei din Romania...

 

ADRIAN MANAILA: Puterea bancilor este data de ce bani sunt acolo, cat se economiseste. In momentul de fata, piata de capital nu a reusit sa scoata foarte mult din banii din banci sa-i aduca in piata. Pe de alta parte, in toate tarile dezvoltate, sistemul de pensii este administrat privat si o parte din banii din fondurile de pensii se duc pe piata de capital si in finantarea afacerilor. La noi, statul administreaza aceste fonduri si nici un ban nu se vede in piata, nu este investit. Spuneai ca economia se finanteaza numai prin banci, aceasta situatie este provocata de faptul ca noi structural am facut niste greseli, n-avem fonduri de pensii, n-avem...

 

EMILIAN DOBRAN: ...in principal prin intermediul bancilor.

 

ADRIAN MANAILA: E adevarat. Mai avem mult, dar o sa inceapa incet-incet sa creasca si importanta pietei de capital. Daca fondurile de pensii o sa intre anul acesta in Romania, o sa avem o mai mica volatilitate pe piata - daca investesc la bursa. Dar daca incep sa intre banii din fondurile de pensii - vorbim de niste sume care intra in fiecare luna - se va mentine un nivel de intrari in piata constante. Acum, fondurile de investitii straine, cand afla ca nu s-a aprobat legea DNA, se opresc, nu mai cumpara, piata coboara, avem o volatilitate mare. In schimb, fondurile de pensii intra permanent. Au luat Petrom la 6.500, vor lua si la 6.000, fiindca investesc pe 15-20 de ani, nu pe termen scurt. Cred ca o sa se complice mai mult lucrurile. Discutam la nivelul de acum, dar cotatiile din prezent vor fi sustinute si de noi intrari de capital. O sa vina bani si din alte surse.

 

BUSINESS MAGAZIN: Au reactionat investitorii straini in vreun fel la controversa DNA sau la scandalul cu Patriciu?

 

IOANA POP: Da, bineinteles ca te mai intreaba, dar te mai intreaba si daca are vreo influenta asupra pietei. Iar in momentul in care afla ca a mai fost anchetat de zeci de ori si ca piata nu a fost implicata foarte tare, poate ca se razgandesc. De obicei se opresc sa vada ce se intampla si apoi iau o decizie.

 

BUSINESS MAGAZIN: Si ce se intampla, de fapt, in astfel de momente?

 

EMILIAN DOBRAN: A lucra cu fonduri nu inseamna ca exista o ritmicitate, un grafic de intrari si iesiri. Sunt niste investitori mari, care privesc global. Nu trebuie neaparat sa ia zilnic o decizie. Si nici noi nu cred ca ar trebui sa ne cramponam de ceea ce fac fondurile.

 

IOANA POP: De multe ori poate le trece stirea prin fata si nici nu-i dau atentie, chiar daca noi incercam sa-i anuntam. Este posibil ca pentru ei investitia respectiva sa nu fie chiar atat de importanta.

 

EMILIAN DOBRAN: Da, nu poti sa stabilesti un sablon dupa care opereaza toate fondurile. Important este insa ca in nici o piata dezvoltata fondurile nu au un impact asa de mare asupra preturilor sau, mai exact, ponderea lor in volumul total nu este semnificativa ca la noi. Acolo e o patura de mijloc care la noi nu exista. Si cei cativa mii de investitori care joaca pe bursa in Romania asteapta fondurile, conform... "vin americanii".

 

BUSINESS MAGAZIN: Dumneavoastra va uitati dupa fonduri? In ce masura incercati sa le intuiti miscarile?

 

DUMITRU TUDOR: Nu sunt de neglijat. La noi este vizibil cand intervine un fond - banuim noi - atunci cand pe o anumita actiune se produce un efect major de cumparare sau de vanzare. Este clar ca un fond are puterea sa influenteze piata si este important sa te gasesti intr-o pozitie buna fata de miscarea sa si normal ca esti atent sa intuiesti aceste momente. Dar speram ca, intr-un viitor mai apropiat sau mediu, sa ajungem ca ponderea capitalului in piata sa se echilibreze. Fata de aceasta interventie a fondurilor sa avem si interventii ale capitalurilor proprii, autohtone.

 

RAZVAN PASOL: Dar eu nu cred ca ponderea este atat de mare. Pe raportarile Bursei, ponderea investitorilor straini cumparari este de cam o treime. Se intampla ca anumite miscari sa fie mai vizibile, dar ponderea capitalului local este de obicei mai mare decat cea a fondurilor.

 

DUMITRU TUDOR: Aveti dreptate. S-a intamplat ca anumite actiuni de cumparare sau de vanzare pe care le facusem sa le regasesc in presa dupa o zi-doua ca ar fi fost executate de un fond german sau alta entitate a cumparat sau a vandut. Dar eu eram sigur ca era capitalul meu in pozitia aceea. Se intampla prin urmare ca anumite miscari ale capitalurilor autohtone sa fie atribuite fondurilor straine.

 

EMILIAN DOBRAN: Daca am avea acum o criza cum a fost cea din 1998, nu cred ca am vrea sa vedem care este puterea de cumparare romaneasca versus puterea de vanzare a investitorilor straini. In momentul de fata in Romania, din pacate, piata este facuta, dupa parerea mea, in mare masura de investitorii straini. Si inca nu am ajuns sa avem o contrapondere la capitalul strain.

 

RAZVAN PASOL: Dar Bursa raporteaza valoarea tranzactiilor pe investitori romani si straini. Si in fiecare luna din 2002 pana acum, ponderea tranzactiilor pe investitori locali e cam de doua ori mai mare. Stiu ca circula legenda asta, cu investitori straini, si nu neg capacitatea de absorbtie sau poate la nivel de detineri, dar la nivelul tranzactiilor rulajul mai mare este produs de investitorii locali. Tocmai pentru ca sunt speculatori.

 

EMILIAN DOBRAN: Vorbim de rulaj? Da, rulajul e si el bun, dar eu ma refeream la activitate in general. Si problema este ca nu avem mari jucatori locali.

 

BUSINESS MAGAZIN: Vorbeam ca fondurile de pensii nu exista, ca fondurile mutuale nu sunt destul de dezvoltate, persoanele fizice nu vin sa investeasca la bursa. Pana la urma exista suficiente actiuni pe piata, astfel incat acestea sa investeasca?

 

LIVIU GIUGIUMICA: Aceasta a fost una dintre problemele companiilor de asigurari. Sunt foarte putini asiguratori care-si investesc fondurile in piata. ING a fost primul, Aviva au inceput si ei timid, dar discutand cu ceilalti, am aflat ca au o problema de adancime a pietei, li se aloca unele limite de expunere pe Romania de catre societatile mama, pe actiuni care deocamdata nu exista. Dar se misca incet-incet, chiar si anul acesta asteptam niste asiguratori. Iar aici vorbim de fonduri care nu intra sa speculeze, ci investesc pe termen lung.

 

BUSINESS MAGAZIN: Si vin investitorii la fondurile mutuale?

 

DORIN DANESCU: Au inceput sa vina constant, nu numai in perioadele de varf ale bursei. Ce-i drept si pe fondul scaderii dobanzilor bancare. Dar e un fenomen destul de redus, ca si volum.

 

BUSINESS MAGAZIN: Dar fondurile de pensii chiar vor veni hotarate catre bursa?

 

LIVIU GIUGIUMICA: In Polonia, exista fonduri care alocau circa 25-30% din prime pentru actiuni si restul intrau pe obligatiuni.

 

IOANA POP: Da, dar noi avem o piata de obligatiuni. Chiar crezi ca ar avea in ce obligatiuni sa investeasca in Romania?

 

LIVIU GIUGIUMICA: Asta apropo de BNR. Recent mi-am exprimat dezacordul fata de politica lor insistenta de a nu lista titlurile de stat pe bursa, de a nu sprijini piata de capital.

 

BUSINESS MAGAZIN: Dar ei de ce se tem, de fapt?

 

LIVIU GIUGIUMICA: Se tem de niste naluci care nu exista. Se tem de hedge funds (fonduri de hedging - n.r.). Le-am explicat ca la noi pe bursa nu se poate intampla asa ceva. Si e foarte simplu: cine vrea sa faca asa ceva, trebuie sa fie hedge fund. Pentru asta, are nevoie de produse de hedging. Cum la noi nu exista asa ceva - nu poate sa faca acest lucru. Noi avem clienti care sunt fonduri de hedging, care se comporta ca niste fonduri de investitii obisnuite, pentru ca nu au ce face. Nici anul trecut, cand a fost prabusirea bursei, noi n-am vazut bani care sa iasa de pe fondurile clientilor nostri.

Au stat si bine au facut. Frica lor (n.r. - a BNR) este ca se destabilizeaza balanta de plati a tarii. E eronat total. Chiar in plus, ar ajuta la finantarea acelui deficit de cont curent care este marea problema a politicii macroeconomice. Tot timpul se vorbeste despre "hai sa limitam importurile". Nu poti sa faci asta. N-ai cum.

Mai sunt si alte parghii, cum ar fi cresterea productivitatii si a structurii economice sau atragerea de capital. Trebuie sa te gandesti si la contul de capital. Noi anul trecut am avut volume de 230 de milioane de euro, din care cam 75% au fost straini. Din acesti 75%, cam 70% au fost cumparari nete. Asa ca un broker aduce in tara, intr-un an, peste 100 de milioane de euro. Normal ca se simte la contul de capital, nu?

 

BUSINESS MAGAZIN: Si intrarea titlurilor de stat pe bursa ar atrage bani pe piata de actiuni?

 

ADRIAN MANAILA: Sigur. Mai exista investitori care n-au incredere in piata in anumite perioade si vor sa se retraga. Daca vrea sa iasa de pe actiuni, pot sa-i spun sa stea trei luni sau pana in toamna pe titluri de stat, pana isi revine piata de actiuni. Asa nu mai iese din piata. Pe cand daca vinde si n-are ce sa faca cu banii, ii ia frumusel de la mine si ii investeste ori intr-o casa, ori intr-o masina ori la banca. Titlurile de stat ar fi si pentru noi o nisa ca sa ne tinem clientii.

De exemplu, daca vine un client la mine si-mi spune "uite aici 10 miliarde, baga-i in piata", eu ii spun "stai, nene, trei zile, sa mai scada un procent doua". Dar in acest caz, clientul are impresia ca am ceva cu el.

Daca a doua zi mai si urca putin, spune imediat "n-ai vrut sa ma bagi in piata, ai ceva cu mine". Pe cand pe piata de titluri ii pot spune: "te bag aici si asteptam si noi o luna, o jumatate de luna si te bag in piata la momentul propice".

 

BUSINESS MAGAZIN: Dar din 2007 ce se va intampla? Vor fi interesati romanii sa investeasca in strainatate? Vor veni brokerii din afara sa tranzactioneze aici?

 

DORIN DANESCU: Depinde de piata.

 

LIVIU GIUGIUMICA:  Dar nu stiu in ce sa investeasca, nu-i consiliaza nimeni.

 

ADRIAN MANAILA: Romani sa plece in afara? Greu. Din 10 romani, doar unul stie engleza atat de bine incat sa citeasca in engleza. Mai mult de-atat, trebuie sa cunoasca legislatia statului respectiv, regimul companiilor - sunt o gramada de lucruri de stiut care abia le stie in Romania.

 

RAZVAN PASOL: Cat poate sa castige? Anul trecut a fost un castig de 75% pe titluri pe piata romaneasca

 

ADRIAN MANAILA: E greu sa-l atragi. Nu merge investitorul sa-si duca banii acolo, poate doar o mica parte din populatie.

 

RAZVAN PASOL: Nici n-are motivatie. De ce sa mearga acolo daca are si aici castig?

 

LIVIU GIUGIUMICA: Anul asta cred ca iarasi o sa fim in top - daca nu primii - ca si performanta. Avem niste premise solide-solide pe care ne bazam, care vor duce piata romaneasca la o performanta superioara burselor din Europa Centrala si de Est. In primul rand, listarea RomTelecom si a Fondului Proprietatea care vor atrage vizibilitate pentru piata romaneasca.

 

BUSINESS MAGAZIN: Va fi Proprietatea o oportunitate pentru investitori?

 

LIVIU GIUGIUMICA: Pentru investitori va fi o ocazie fantastica. Sigur ca va fi. E cel mai mare fond de equity din lume pe Europa de Est. Sunt mai multi bani in Fondul Proprietatea la activul net decat are Merrill Lynch in administrare pe toata zona EMEA (Europa-Orientul Mijlociu-Africa - n.r.). Va dati seama de ce magnitudine vorbim.

 

BUSINESS MAGAZIN: Credeti ca SIF-urile  vor intra in umbra fondului Proprietatea?

 

DUMITRU TUDOR: Cel putin unele. Pentru ca eu cred ca anul acesta va fi anul in care vom asista la dezmembrarea acestui bloc (cele cinci SIF - n.r.) care a existat pana acum si care avea o variatie oarecum unitara. Or, ceea ce se intampla acum da de banuit ca ele nu vor mai fi atat de unite.

 

BUSINESS MAGAZIN: Vor ramane SIF-urile in urma pietei? Anul acesta asa a inceput. Au potential sa o depaseasca?

 

DUMITRU TUDOR: Potential au, dar ele se vor desprinde ca potential. Nu vor mai avea un potential egal cum am fost obisnuiti pana nu demult.

 

BUSINESS MAGAZIN: A afectat scandalul Rompetrol credibilitatea pietei? Daca in urma cu un an toata lumea avea actiuni la Rompetrol Rafinare (Petromidia), acum nu mai are aprope nimeni.

 

RAZVAN PASOL: E o actiune riscanta, dar are atractie pe termen lung.

 

LIVIU GIUGIUMICA:   In urmatorii 10 ani va fi printre cele mai performante. Oricare va fi rezultatul scandalului. Dar e dificil sa investesti in Rompetrol acum cand ai astfel de incertitudini.

 

BUSINESS MAGAZIN: Multi au fost dezamagiti de rezultatele pe anul trecut.

 

DUMITRU TUDOR: Cei care au fost dezamagiti au comparat rezultatele din trimestrul trei cu cele de la finalul anului si le-au privit din punctul de vedere al evolutiei pe un grafic fara sa-si dea seama de ce a insemnat trimestrul patru.

Or, trimestrul patru a insemnat jumatate de perioada in care nu s-a lucrat, din cauza reviziei tehnice, si nicidecum a scandalului politic. Pentru situatia in care jumatate din trimestrul patru nu s-a lucrat, rezultatul este bun.

 

ADRIAN MANAILA: Companiile petroliere au avut in 2005 un an foarte bun. Haideti sa comparam cu alte firme petroliere, nu cu 2004. Eu sunt de parere ca Rompetrol este o rafinarie pur si simplu. Daca pretul petrolului e sus, daca marja lui de profit este buna la benzina sau la ce rafineaza, castiga. Daca marja nu e buna, nu castiga. Eu il vad foarte in bataia valurilor.

 

LIVIU GIUGIUMICA:  Si mai trebuie sa ne gandim si ca Rompetrol este o tinta de achizitii. Activele de rafinare in toata lumea sunt foarte rare si este foarte greu sa construiesti o rafinarie.

 

DUMITRU TUDOR: Iar pozitia pe care o are este excelenta.

 

BUSINESS MAGAZIN: Si va plati un investitor strategic mult mai mult decat facem acum Petromidia?

 

LIVIU GIUGIUMICA:  Probabil ca da.

 

BUSINESS MAGAZIN: Dar aderarea nu va aduce o plafonare a asteptarilor?

 

RAZVAN PASOL: Eu nu cred ca se va intampla ceva brusc pe 1 ianuarie. Aderarea va aduce niste beneficii, care nu vor deveni evidente chiar din prima zi.

 

IOANA POP: Eu astept cu nerabdare sa vad ce se intampla cu RomTelecom. Pentru ca ma uit la cele mai mari fonduri din lume, in top 10 au afaceri in domeniul telefoniei.

 

BUSINESS MAGAZIN: Revenind la ce se mai intampla acum pe piata: in afara de listari se mai intampla si altceva? Se privatizeaza Antibiotice Iasi?

 

LIVIU GIUGIUMICA:  Daca se va intampla, va fi benefica.

 

ADRIAN MANAILA: Dar Antibiotice, Oltchim sau Electroputere sunt povesti vechi. Sunt societati care se tot privatizeaza de opt ani. Ridic alta problema: se vor misca SIF dupa ce intra Erste in paine la BCR?

 

EMILIAN DOBRAN: Cele cinci SIF sunt singurele care ar fi de "buy" clar. Au discounturi fata de preturile tinta de pana la 20% si de pana la 40% fata de activul net.

 

LIVIU GIUGIUMICA:  Sunt doua chestii majore pe care le prevad eu ca ar putea fi importante pentru piata de capital. Intrarea in 2007 in Comunitatea Europeana va deschide piata fondurilor care investesc in Europa de Vest. Cehia, Polonia au crescut in 2004 cu aproape 100%. Niste piete moarte, fara crestere economica, s-au dublat intr-un an numai si numai datorita intrarii fondurilor europene de investitii,  care au voie sa investeasca numai in UE. Din moment ce cele doua tari au intrat in comunitatea europeana, brusc acele fonduri au putut sa investeasca in pietele respective de capital. Acesta este un factor foarte important. Al doilea este listarea Fondului Proprietatea, care va creste free-float-ul pietei fantastic de mult. La o asemenea magnitudine de free-float deja suntem interesanti pentru MSCI Global Emerging Market Index.

 

ADRIAN MANAILA: Fondurile de index vor fi nevoite sa intre aici.

 

LIVIU GIUGIUMICA:  Exact. Ca sunt actiunile supraevaluate sau subevaluate, oamenii care au ca benchmark acest index, trebuie sa intre pe piata. Daca intram in MSCI si in Uniunea Europeana, va fi un suport fantastic pentru piata.

 

BUSINESS MAGAZIN: Printre investitorii noi exista perceptia ca bursa ar fi un loc unde cativa baieti destepti fac bani prin practici mai putin legale. Exista insider trading si care este amploarea acestui fenomen?

 

LIVIU GIUGIUMICA:  Destul de mica; manipularea este mai mare.

 

RAZVAN PASOL: Si eu cred ca e mica si chestia asta este o alta legenda cu baietii care fac bani si restul care pierd. Ai indicele BET care de cinci ani tot urca. Cumparai actiunile din indice si in cinci ani te umpleai de bani. Obtineai un randament de 1.000%. Cum sa zici ca nu poti sa castigi.

 

BUSINESS MAGAZIN: Cat credeti ca va creste piata pana la finele anului?

 

EMILIAN DOBRAN: Totul indica o crestere, care, zic eu, va fi importanta.

 

LIVIU GIUGIUMICA:  Eu ma astept conservator la un 30-40%.

 

DUMITRU TUDOR: Asta daca vorbim de indici, pentru ca, la propriul portofoliu, eu ma astept la o crestere de minimum 50%.

 

ADRIAN MANAILA: Eu in fiecare an am spus intre 30% si 50%. Si in fiecare an m-am inselat. Cred ca nu mai zic nimic. Cat o fi, o sa fie bine, dupa parerea mea.

 

DORIN DANESCU: 30%.

 

RAZVAN PASOL: Eu am zis 40% la sfarsitul anului trecut. Raman la 40% pentru indice. Daca vorbim de portofoliul propriu, ma astept la un castig de peste 100%, pe o strategie mai activa. Iau in calcul si oferte publice si tranzactii speculative si un risc mediu- ridicat. Daca se intampla mai bine...

 

IOANA POP: Si eu mizez pe un 40-50%.

 

RAZVAN PASOL: Parca vad ca o sa fie de suta la suta...! Dar nu e bine sa creezi asteptari prea mari.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Despre bursa si alti „demoni“
/club-bm/despre-bursa-si-alti-demoni-977100
977100
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.