Club BM: Oamenii de marketing primesc o mână de ajutor de la tehnologie pentru a cheltui eficient bugetele

Autor: Razvan Muresan Postat la 12 ianuarie 2015 414 afişări

Metodele tradiţionale de marketing şi vânzări, practicate deja de ani buni în România, sunt treptat completate, uneori chiar înlocuite, de inovaţiile aduse de tehnologie şi de noile canale prin care companiile pot comunica. Iar rezultatele palpabile nu întârzie să apară. Invitaţii celui mai recent Club Business Magazin au discutat despre felul în care cifrele raportate anual pot fi îmbunătăţite folosind noi tehnologii şi banii pierduţi ca urmare a folosirii ineficiente a bugetelor.

Oana Sav, Institutul de Marketing: Marea provocare cu care ne confruntăm este transformarea organizaţiilor pentru a putea folosi în mod eficient noile canale tehnologice.

Christian Terfloth, New Frontier Group: Fără avansul tehnologic, bibliotecile din oraşele mari, chiar şi cele naţionale, nu ar fi putut stoca, fizic, mai mult de 250.000 de cărţi sau alte titluri. Aşadar, vorbim de un număr de zece ori mai mare de cărţi oferite de site-uri precum Amazon. Astăzi avem mai mult divertisment pe internet decât am putea consuma în timpul nostru liber sau în concediu, iar divertismentul vine sub mai multe forme, precum muzica, precum videoclipurile prin platforme precum YouTube, prin filme pe Netflix sau Amazon. Un alt aspect extrem de important, dar potrivit mai mult tinerilor, este gaming-ul. Există o întreagă lume a gaming-ului, o lume foarte intensă. Revenind la muzică, Spotify are astăzi peste 20 de milioane de melodii listate. Toate acestea sunt acum disponibile celor mai tineri chiar prin aplicaţia de pe telefon. Când eram mai tânăr am lucrat ca DJ şi pot să vă spun că era aproape imposibil, din punct de vedere financiar, să cumperi 20 de milioane de melodii. Presupunând totuşi că rezolvai aspectul financiar, încercarea de a stoca 20 de milioane de cântece pe discuri din vinil ar fi ceva extrem, extrem de dificil. Acum, ele sunt disponibile imediat.

Poate cel mai important subiect este comunicarea prin social networking. Dacă ne gândim cum arătau lucrurile în urmă cu 15-20 de ani, pare incredibil că astăzi avem acces imediat, global, la prieteni sau familie, şi de cele mai multe ori gratuit. Dacă privim înapoi, este o realizare tehnologică imensă. Mai avem apoi revoluţia social media, mai ales prin intermediul Facebook. Numărul mediu de prieteni, pe Facebook, este de 338. Sigur, putem discuta despre câte dintre aceste prietenii au de fapt o fundaţie reală, dar adevărul este că acest număr depăşeşte cu mult numărul intrărilor pe care le găseam, mai demult, într-o agendă telefonică. Există însă şi numeroase provocări, aşa că nu voi sta aici doar ca să prezint tehnologia pur şi simplu drept ceva uluitor.

Una dintre industriile care s-au digitalizat aproape integral este industria muzicală. Rezultatul este că veniturile generate de acest segment la nivel global au scăzut cu 25% în ultimii opt ani. Este o scădere semnificativă, iar întrebarea este următoarea: ce a dus la această scădere? Consumăm mai multă muzică astfel decât consumam în urmă cu opt ani, dar astăzi internetul ne permite să comparăm, ne dă putere şi ne oferă mult mai multă transparenţă. Rezultatul este că astăzi putem asculta muzică la un preţ mult mai mic şi sub numeroase forme. În urmă cu câţiva ani, dacă voiai să asculţi o anumită melodie trebuia să cumperi tot albumul pe care respectiva melodie se afla, chiar dacă celelalte înregistrări nu te interesau câtuşi de puţin. Astăzi, consumatorul deţine puterea, iar acest lucru reprezintă un pericol pentru industrie. Da, revoluţia digitală aduce avantaje majore unora, dar aduce şi numeroase provocări jucătorilor importanţi din industria respectivă, dacă aceştia nu sunt pregătiţi să se adapteze situaţiei.

Dacă ne referim la un nivel macro, atunci descoperim că există o bună posibilitate de a face bani din transformarea digitală. În primul rând, există posibilitatea de a câştiga cotă de piaţă. Se pot creşte încasările cu 5-15% prin transformarea digitală, scăzând în aceeaşi măsură costurile, în medie, cu 10%. În anumite cazuri, precum serviciile, această reducere a costurilor poate ajunge şi la 20%. Toate aceste lucruri explică de ce o instituţie precum Royal Bank of Scotland (RBS) investeşte aproape un miliard de euro pentru transformarea digitală. Există mai multe exemple din industria bancară. O instituţie superioară din punct de vedere digital se poate aştepta la o creştere de 0,2-0,3% a cotei de piaţă anual. Nu pare mult, dar trebuie avut în vedere faptul că, în acest sector, piaţa este extrem de stabilă. Băncile care fac pasul către digital se pot aştepta, de asemenea, la o bază de clienţi de o calitate superioară. Clienţii vor fi mai tineri şi mai deschişi către servicii. Un alt aspect important se referă la costurile pentru agenţiile teritoriale; în medie, acestea vor fi reduse cu 15-20%. Desigur, nu trebuie ignorat faptul că transformarea digitală implică şi costuri. Un astfel de demers reprezintă un proiect semnificativ care presupune generarea unor costuri pentru tehnologie şi pentru realizarea unei interfeţe superioare pentru client. Transformarea digitală nu este doar un proiect IT.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/club-bm/club-bm-oamenii-de-marketing-primesc-o-mana-de-ajutor-de-la-tehnologie-pentru-a-cheltui-eficient-bugetele-13756955
13756955
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.