Românul care construieşte echipe pe trei continente şi vrea să facă din România un hub european pentru AI şi colaborare hibridă

Autor: Ioana Mihai-Andrei Postat la 26 decembrie 2025 11 afişări

...spune Alexandru Luchian Constantinescu, fondator şi CEO al companiei de tehnologie Life in Codes. El coordonează o echipă distribuită pe trei continente şi îşi doreşte să poziţioneze compania ca partener strategic la nivel european pentru companiile care doresc să navigheze prin şi să exceleze în era colaborării hibride şi a inteligenţei artificiale.


Alexandru Luchian Constantinescu, fondator şi CEO, Life in Codes, 36 de ani

Cifra de afaceri (2024): 7 mil. euro

Profit (2024): 860.000 euro

Este fondator şi CEO al Life in Codes, companie de tehnologie specializată în consultanţă şi implementare de soluţii care optimizează colaborarea şi managementul proiectelor în organizaţii. Cu mai mult de 12 ani de experienţă în industrie şi numeroase certificări internaţionale, conduce o echipă remote de 15 specialişti care activează în şapte ţări europene. Sub coordonarea sa, Life in Codes s-a extins din România în pieţe strategice precum Bruxelles, Londra şi Dubai, consolidându-şi poziţia la nivel internaţional.


 

„Cred sincer că marile idei se nasc din colaborări bine alese şi că sinergiile puternice valorează mai mult decât oricare soluţie solo, oricât de strălucită ar părea”, punctează antreprenorul.

Iar dezbaterile, discuţiile unei echipe sunt nu doar folositoare, ci necesare pentru a identifica direcţii corecte, variantele optime. „De multe ori, soluţiile nu vin dintr-un răspuns genial, ci dintr-o întrebare bine pusă.”

 

START CU IMPACT


Cât de departe poţi ajunge cu flexibilitate şi curaj? Într-o lume în care schimbarea e constantă, cât de mult contează agilitatea pentru un lider?


Depinde cât de pregătit eşti să renunţi la control. Flexibilitatea reală nu înseamnă să fii de acord cu tot, ci să fii dispus să rescrii planul în mijlocul haosului, fără să-ţi pierzi busola. În ultimii ani,
mi-am recalibrat deseori traseul, de la felul în care colaborăm în echipă (remote, internaţional, asincron), până la felul în care intrăm pe pieţe noi. Curajul a fost factorul declanşator care ne-a împins să deschidem birouri la Londra şi Dubai şi să transformăm compania noastră din România într-un jucător global. Dar fără flexibilitate, n-am fi trecut de primele bariere. Curajul te face să intri în joc. Flexibilitatea te ţine în el.


Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne! Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?


Am greşit când am confundat dorinţa de a livra cu obligaţia de a accepta orice proiect. La început, când fiecare client părea o validare, am spus „da” unui parteneriat care nu ni se potrivea – ca ritm, ca viziune, ca stil de lucru. Ne-a costat timp, echilibru intern şi energie. Lecţia a fost dură, dar clară: focusul bate volumul. Azi, alegem partenerii pe baza valorilor comune, nu doar a bugetului. Şi învăţăm să spunem „nu” fără vinovăţie.


Greşelile: cărămizi sau capcane? Cum vezi rolul lor în formarea unui profesionist cu adevărat solid?


Sunt cărămizi, dacă ştii să le recunoşti şi să le pui în fundaţie. Dar pot deveni capcane dacă le ignori sau dacă le repeţi în numele unei aşa-zise „perseverenţe”. Greşelile sunt costisitoare, dar preţul lor e acceptabil când vine la pachet cu o lecţie onestă. În cultura noastră internă, le discutăm deschis. Nu avem un sistem de penalizare, avem un sistem de reflecţie. E mai greu pe termen scurt, dar infinit mai eficient pe termen lung.


Greşeală vs. eşec: unde tragi linia? Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?


Greşeala este o alegere neinspirată într-un context punctual. E normală, uneori chiar necesară. Eşecul apare atunci când refuzi să înveţi din greşeală – când repeţi acelaşi tipar sau continui într-o direcţie care clar nu funcţionează. Nu cred că rezultatul defineşte eşecul, ci modul în care răspunzi la el. Poţi pierde un client şi totuşi să fii pe un drum bun. Sau poţi închide un contract şi, în acelaşi timp, să distrugi încrederea unei echipe. Linia o trag acolo unde dispare disponibilitatea de a înţelege ce n-a mers şi de ce – pentru că abia atunci devine un eşec adevărat.

 

LIMITĂRILE ŞI LECŢIILE


Ce greşeli nu ai ierta niciodată? La colegi, parteneri sau chiar la tine.


Cele care trădează încrederea. Poţi greşi într-un calcul, poţi rata o livrare, poţi chiar să spui „nu ştiu”, dar dacă ascunzi, manipulezi sau tragi pe alţii după tine ca să salvezi aparenţele, devine o problemă de caracter. Într-o echipă mică, cum e a noastră, încrederea nu e un „nice to have” – e infrastructura. Fără ea, nu poţi construi nimic solid, oricât de bun ai fi profesional.


Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine? Povesteşte-ne despre traseul tău profesional.


Coordonez o echipă distribuită pe trei continente, construiesc strategia de extindere a Life in Codes şi sunt direct implicat în proiectele cu impact major. Simt responsabilitatea de a menţine o direcţie clară, dar şi cultura companiei: transparenţa, colaborarea autentică, bucuria de a lucra împreună. Mâine? Vreau ca Life in Codes să devină partener strategic de referinţă la nivel european pentru companiile care doresc să navigheze prin şi să exceleze în era colaborării hibride şi a inteligenţei artificiale. Ne vizualizăm ca arhitecţi ai unor ecosisteme de muncă inteligente şi profund umane, unde tehnologia avansată – în special agenţii AI şi automatizările inteligente integrate în platforme precum Atlassian (cu Rovo AI), ClickUp, Monday şi JetBrains – serveşte la amplificarea creativităţii, autonomiei şi angajamentului fiecărui angajat. Doresc  să fim recunoscuţi pentru că transformăm „munca de dragul muncii” într-o experienţă fluidă şi plină de sens. De asemenea, ne dorim să devenim un pol regional de expertiză Atlassian şi să creştem alături de clienţii noştri, nu doar prin cifre, ci şi prin valoarea adăugată reală pe care o livrăm.


CEO sau antreprenor? Care e visul tău pe termen lung?


Mă regăsesc în rolul de antreprenor pentru că îmi place să construiesc nu doar să administrez. Un CEO are, uneori, misiunea de a optimiza un sistem deja existent. Eu, în schimb, simt că valoarea mea vine din capacitatea de a crea structuri noi, de a identifica nevoile înainte ca ele să fie exprimate clar şi de a transforma incertitudinea în proces. Într-un domeniu bazat pe logică, cod şi eficienţă, antreprenoriatul nu înseamnă haos, ci viziune, decizie rapidă şi arhitectură solidă a soluţiilor.

 

MOMENTELE CARE CONTEAZĂ


Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?


Work Evolution Summit. Nu doar pentru că a fost primul eveniment din România dedicat viitorului muncii ci şi pentru că a reunit oameni care, în mod normal, nu ar fi împărţit aceeaşi sală: IT, management, HR, educaţie. A fost o demonstraţie clară că putem crea punţi între domenii, genera conversaţii relevante şi construi împreună o cultură a colaborării. Între timp, a doua ediţie a avut deja loc – un semn că această iniţiativă are rezonanţă şi poate deveni o tradiţie valoroasă în spaţiul profesional românesc.


Proiectul în care ţi-ai pus amprenta. Care a fost rolul tău şi ce ai învăţat din el?


Un program de transformare digitală într-o instituţie europeană. Ritmul era alert, presiunea enormă, iar stakeholderii diverşi. A fost prima dată când am simţit în mod real impactul: cum ceea ce facem schimbă vieţile unor zeci de mii de oameni, chiar dacă nu ne vor cunoaşte niciodată. Acolo am învăţat să gândesc la scală largă şi să traduc tehnologia în limbaj de business şi în rezultate tangibile.


Trei superputeri profesionale. Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?


Cred că una dintre cele mai valoroase abilităţi pe care le-am cultivat este gândirea clară în contexte complexe. Într-un mediu în care informaţia e abundentă, dar rareori ordonată, am învăţat să descompun haosul în paşi simpli, concreţi şi acţionabili. A doua forţă esenţială este capacitatea de a asculta activ – nu ca să ofer un răspuns rapid, ci ca să înţeleg cu adevărat ce se ascunde în spatele unei cerinţe sau al unui blocaj. De multe ori, soluţiile nu vin dintr-un răspuns genial, ci dintr-o întrebare bine pusă. Iar poate cea mai subtilă, dar importantă superputere este conectarea oamenilor potriviţi între ei. Cred sincer că marile idei se nasc din colaborări bine alese şi că sinergiile puternice valorează mai mult decât oricare soluţie solo, oricât de strălucită ar părea.

 

TEHNOLOGIE & EFICIENŢĂ


Ce tool ţi-a salvat timpul în ultima vreme? Cum te ajută tehnologia să livrezi mai repede şi mai bine?


Confluence. Nu e un simplu spaţiu de documentare, ci un sistem de operare pentru colaborare. Într-o companie 100% remote, cu echipe din 7 ţări, timpul petrecut căutând informaţii sau explicând de la zero poate deveni o gaură neagră. Confluence scurtează distanţele mentale dintre colegi, centralizează informaţia şi acum cu asistenţă AI, face ca totul să fie la îndemână, cu explicaţii, context şi legături.


Cum arată stilul tău de leadership? Şi ce oameni sau momente te-au format ca lider?


Cred în leadership prin claritate, nu prin control. Îmi place să setez direcţia, nu să monitorizez fiecare pas. Stilul meu s-a format în medii multiculturale, în proiecte internaţionale, unde nu aveai de ales: trebuia să înveţi să te faci înţeles, să încurajezi autonomia, să creezi contextul în care oamenii pot străluci fără să-i forţezi.

 

INSPIRAŢIE & EVOLUŢIE


Un curs care ţi-a schimbat perspectiva profesională.


Un workshop Atlassian despre knowledge management şi fluxuri colaborative. Acolo am realizat că multe din problemele companiilor nu sunt de competenţă, ci de comunicare şi lipsă de context. A fost momentul în care am început să construim servicii care ţintesc nu doar tehnologia, ci şi cultura echipelor.


Care e experienţa care ţi-a dat direcţia în carieră?


Un punct de cotitură în parcursul meu a fost programul Erasmus din nordul Finlandei, la universitatea Kemi-Tornio, în Laponia. A fost o perioadă care m-a scos complet din zona de confort – nu doar din punct de vedere climatic, ci mai ales cultural şi educaţional. M-am trezit într-un sistem care încuraja gândirea antreprenorială, testarea rapidă a ideilor şi colaborarea interdisciplinară. Acolo am avut pentru prima dată sentimentul că pot construi ceva care să conteze, indiferent de unde vin. Experienţa aceasta mi-a deschis apetitul pentru internaţional, pentru tehnologiile emergente şi pentru ideea de a crea soluţii reale în contexte variate. Privind în urmă, a fost mai mult decât un schimb academic – a fost o lecţie de mentalitate.


Ce le-ai spune tinerilor care sunt acum în facultate? Un sfat sincer, nu de manual.


Să nu aştepte permisiunea de a încerca. Piaţa nu mai e despre diplome, ci despre relevanţă. Începe cu ce ştii azi şi învaţă în fiecare lună ceva nou. Greşeşte repede, întreabă des, construieşte ceva – chiar dacă e mic. Şi nu alerga după siguranţă, ci după sens.

 

ECHILIBRU & PASIUNI


Job Ă viaţă personală â echilibru? Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?


Echilibrul nu e o linie dreaptă, ci un grafic cu vârfuri şi văi. Uneori lucrez 14 ore pe zi, alteori dispar două zile complet. Ce contează este intenţia: să nu laşi munca să-ţi anuleze viaţa. Am învăţat să spun „stop” înainte de burnout şi să cultiv ritualuri de reconectare – de la sport, la călătorii fără agendă.


Ce faci când nu lucrezi? Cum îţi încarci bateriile?


Când nu lucrez, îmi reîncarc bateriile prin explorare şi experienţe noi, alimentat de o curiozitate continuă. Îmi place să călătoresc în locuri unde îmi schimb complet perspectiva, încercând mâncăruri şi culturi noi şi testându-mi propriile valori. Aflu cum gândesc alţii şi asta mă inspiră.

Ascult podcasturi pentru poveşti de viaţă, lecţii neaşteptate şi perspective diverse, dincolo de ştirile zilnice. Mă energizează şi experienţele inedite: de la simulatoare de zbor la festivaluri de muzică sau artă digitală imersivă. Fiecare moment e o şansă de a învăţa, de a simţi şi de a mă reseta, pregătit pentru noi provocări.


Ai un hobby care îţi aduce bucurie reală?


Padel. E sportul care mi-a reorganizat energia. Am încercat multe – tenis, squash – dar padelul are acel echilibru între competiţie, strategie şi bucurie pură. E singurul moment în care îmi închid toate taburile mentale.


Ce carte, spectacol sau piesă de teatru ţi-a rămas în minte şi în suflet – şi de ce?


„The Magic of Thinking Big”, de David Schwartz, mi-a rămas în minte pentru că m-a ajutat să identific şi să depăşesc barierele mentale pe care nici nu ştiam că le aveam. E genul de lectură care te face să înţelegi că limitele cele mai puternice nu vin din exterior, ci din modul în care îţi defineşti posibilul. 



BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP.Sub umbrela „Liderii schimbării: decizii curajoase, impact măsurabil”, ediţia din 2025 a catalogului îşi propune să surprindă nu doar cifre şi reuşite, ci şi lecţiile care i-au format pe liderii noii generaţii, valorile care îi ghidează şi strategiile prin care construiesc viitorul. Alexandru Luchian Constantinescu, fondator şi CEO, Life in Codes, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include în ediţia din acest an a catalogului.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.