În timp ce fintech-ul şi criptoactivele transformă finanţele globale, România începe să apară tot mai des pe radarul inovatorilor europeni. Deşi ecosistemul este încă în formare, talentul local şi infrastructura digitală creează premisele pentru o dezvoltare accelerată. Dacă provocările legate de reglementare şi digitalizare se temperează, piaţa locală ar putea deveni o platformă de lansare pentru noile valuri ale finanţelor descentralizate.

România se remarcă în Europa de Est ca un hub pentru start-up-uri datorită talentului tehnic şi infrastructurii sale de internet. Deşi costurile pentru dezvoltatori rămân cu 30%-50% mai mici decât în Europa de Vest, România beneficiază de avantajele apartenenţei la UE, pe care Bulgaria şi Ucraina nu le au”, a spus Nikola Škorić, fondatorul Electrocoin - companie de criptomonede din Croaţia - şi co-fondator al Money Motion – eveniment de fintech din Europa Centrală şi de Est.

El subliniază că, deşi România recuperează în continuare teren în raport cu Polonia sau Estonia, dinamica este promiţătoare. „Ecosistemul creşte rapid, deşi încă recuperează teren faţă de volumul investiţiilor din Polonia şi eficienţa guvernului digital din Estonia.

Însă cultura inginerească combinată cu poziţia sa strategică fac ca România să devină din ce în ce mai atractivă.”

Când vine vorba de digitalizare, România ar putea învăţa din eforturile Croaţiei, în special în dezvoltarea serviciilor integrate de guvernare electronică. „Platforma e-Građani funcţionează ca un portal centralizat, oferind cetăţenilor acces la o gamă largă de servicii publice, inclusiv solicitarea documentelor, tranzacţii administrative şi plăţi online.”

În contrast, serviciile digitale din România sunt dispersate pe mai multe platforme – Ghiseul.ro, EU.GOV.RO, portalul ANAF, platforma CNAS, iar prin consolidarea acestor servicii într-o platformă unificată şi prin implementarea principiului „once-only” – prin care cetăţenii furnizează informaţii administraţiei publice o singură dată, iar instituţiile îşi partajează datele în mod securizat – România ar putea reduce sarcinile administrative şi optimiza procesele, consideră Nikola Škorić. „Aşa cum am menţionat anterior, România oferă avantaje distincte în domeniul fintech faţă de Croaţia şi Polonia, datorită unei forţe de muncă IT numeroase şi rentabile, formată din 120.000 de profesionişti cu o educaţie tehnică solidă. Ţara se mândreşte cu unele dintre cele mai rapide viteze de internet din lume, oferind o infrastructură ideală pentru operaţiunile de finanţe digitale. Profesioniştii români au un nivel excelent de cunoaştere a limbii engleze, ceea ce este valoros pentru operaţiunile internaţionale.”

Fondatorul Electrocoin a adăugat că fiind stat membru al UE din 2007, România asigură alinierea la reglementările europene, oferind în acelaşi timp o flexibilitate mai mare în implementare decât alte pieţe. „Oraşe precum Cluj-Napoca şi Bucureşti au dezvoltat ecosisteme tehnologice dinamice, cu incubatoare şi acceleratoare dedicate sectorului fintech.”

Totuşi, în ciuda progreselor în procesul de digitalizare, România continuă să se confrunte cu mai multe provocări în comparaţie cu liderii regionali.  „Serviciile digitale guvernamentale rămân fragmentate şi birocratice, în timp ce sistemul de e-guvernare al Estoniei este mult mai avansat. Alfabetizarea digitală în rândul populaţiei generale este mai redusă decât în ţări precum Cehia şi Polonia, în special în zonele rurale. Deşi România beneficiază de viteze excelente ale internetului, adoptarea soluţiilor digitale de către întreprinderile mici este mai scăzută decât în Slovenia şi statele baltice.”

Nikola Škorić consideră că peisajul cripto şi al plăţilor digitale din România este pregătit pentru o creştere semnificativă, bazându-se pe talentul tehnic al ţării şi pe infrastructura digitală de excepţie. „România oferă un teren propice pentru inovaţia în domeniul cripto, chiar dacă gradul de penetrare bancară este mai scăzut decât în Europa de Vest. Companii precum Electrocoin, deja de succes în Croaţia, sunt poziţionate strategic pentru a se extinde pe piaţa UE. Aceste companii vor funcţiona ca punţi esenţiale între finanţele tradiţionale şi tehnologiile blockchain, oferind soluţii pentru plăţi, platforme de schimb şi servicii de conformitate care vor facilita adoptarea pe scară largă.”

De asemenea, pentru a valorifica potenţialul forţei de muncă IT în sectorul fintech, România ar putea implementa o serie de măsuri strategice: crearea unor sandboxuri de reglementare pentru start-up-uri, dezvoltarea de programe educaţionale specializate prin parteneriate între universităţi şi bănci, şi stimulente pentru soluţii care adresează problema populaţiei nebancarizate, mai spune Nikola Škorić.

Carte de vizită Nikola Škorić

1. A absolvit Facultatea de Informatică la Universitatea din Zagreb şi a completat studiile cu un master în ştiinţa calculatoarelor.

2. După aproape un deceniu de experienţă în industria nucleară, a fondat Electrocoin în 2014 şi a coordonat creşterea companiei de criptomonede din Croaţia.

3. Electrocoin operează acum un brokeraj şi procesator de plăţi cripto la nivel european, integrând serviciile cripto în peste
80 de case de schimb valutar fizice.

4. În prezent, Nikola Škorić este fondatorul şi CEO-ul Electrocoin şi co-fondator şi membru al consiliului Asociaţiei Croate pentru Blockchain şi Criptomonede şi cofondator al conferinţei Money Motion.

Paşi spre România. Electrocoin se extinde în România, reprezentanţii companiei fiind deja în discuţii cu mai multe bănci şi instituţii de plată pentru a integra un modul de tranzacţionare cripto, similar cu cel oferit de Revolut, în aplicaţiile de plăţi şi aplicaţiile de mobile banking ale mai multor instituţii financiare din regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE), iar unele dintre acestea sunt în România. „Lansarea acestor proiecte depinde de mai mulţi factori, cel mai important fiind discuţiile noastre cu autorităţile de reglementare din România, însă suntem optimişti cu privire la perspectivele noastre.”

Companiile fintech care intră pe piaţa din România se confruntă cu incertitudine în materie de reglementare, din cauza adaptării mai lente a cadrului legislativ comparativ cu vecinii regionali. Piaţa este dominată de băncile tradiţionale, care sunt adesea reticente în a încheia parteneriate.

Nikola Škorić spune că şi nivelul redus de educaţie financiară a consumatorilor români este o realitate, ceea ce încetineşte adoptarea soluţiilor inovatoare. „Deşi există un număr mare de specialişti IT, profesioniştii care combină expertiza financiară cu cea tehnică sunt încă puţini.”

În plus, ecosistemul de capital de risc este subdezvoltat, ceea ce face ca finanţarea în etapa de creştere să fie dificil de obţinut în România. „Complexitatea infrastructurii existente, obligaţiile de reglementare şi resursele – atât resursele umane, cât şi bugetul – sunt factori esenţiali şi interconectaţi. Infrastructura pe care instituţiile financiare îşi desfăşoară operaţiunile este complexă din mai multe motive, dar cerinţele de reglementare reprezintă unele dintre cele mai importante.”

Iar digitalizarea unei astfel de infrastructuri este o sarcină dificilă, care necesită timp, bani şi o forţă de muncă specializată. „Profesioniştii IT de top sunt extrem de căutaţi, chiar şi în actualul context al pieţei muncii, iar instituţiile financiare trebuie să concureze cu companii percepute ca fiind mult mai atractive – sectorul cripto fiind un exemplu relevant.” Însă obligaţiile de reglementare reprezintă şi un motor important al digitalizării, ceea ce face ca această situaţie să fie o adevărată sabie cu două tăişuri, consideră Nikola Škorić.

El a adăugat că România este un caz de test foarte bun, având în vedere că Revolut este a treia cea mai mare bancă din ţară. „Este destul de evident că băncile tradiţionale vor trebui să înceapă să implementeze funcţionalităţile-cheie care au făcut Revolut atât de popular. Dincolo de aspectele evidente, precum comisioanele mai mici şi ratele mai bune, care sunt esenţiale pentru orice bancă, există o serie de soluţii fintech pe care Revolut le-a impus ca standarde: aplicaţii mai prietenoase cu utilizatorii, plăţi mai simple, onboarding rapid, carduri virtuale, funcţionalităţi de bugetare şi analiză, tranzacţionare de acţiuni şi criptomonede – doar pentru a numi câteva.”

Toate aceste funcţionalităţi vor deveni esenţiale pentru băncile tradiţionale, dacă vor să supravieţuiască ofensivei neobăncilor, completează Nikola Škorić. „Noi simţim această schimbare de strategie. Dacă timp de ani de zile noi încercam să abordăm băncile, acum băncile sunt cele care ne abordează pe noi. Dezvoltăm servicii de tranzacţionare cripto pentru mai multe bănci care au realizat că tranzacţionarea de criptomonede este chiar mai atractivă pentru noile generaţii decât investiţiile în acţiuni – iar aceste generaţii vor deveni coloana vertebrală a băncilor în doar câţiva ani.”

Electrocoin a început ca un brokeraj de criptomonede, iar de-a lungul anilor a extins portofoliul, adăugând tot mai multe servicii pentru a răspunde nevoilor în continuă schimbare ale clienţilor. În cele din urmă, „am reuşit să integram criptomonedele în aproape fiecare aspect al societăţii croate.” Mai întâi, firma a adăugat procesarea plăţilor în cripto, încheind parteneriate cu cele mai mari branduri din Croaţia. Apoi, a colaborat cu case de schimb valutar fizice, permiţând conversia numerarului în criptomonede. Ulterior, aâ dezvoltat un serviciu de remitenţe bazat pe blockchain, exact în momentul în care muncitorii străini au început să vină în număr tot mai mare în UE. „Toate aceste iniţiative au adus criptomonedele mai aproape de adopţia mainstream, iar anul trecut am început să lucrăm la integrarea tranzacţionării cripto în mai multe bănci tradiţionale. Aceasta va fi principala noastră prioritate pentru anul acesta şi, cel mai probabil, şi pentru anul următor”, punctează antreprenorul.   

Ce sfaturi aveţi pentru antreprenorii români?

Valorificaţi dimensiunea ţării voastre.

Gândiţi global încă de la început şi construiţi cu piaţa unică a UE în minte, dar nu neglijaţi reţeaua pe care o aveţi în România. Creşteţi cât mai mult posibil pe plan local înainte de a vă extinde în alte ţări europene.

UE garantează libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, dar este mult mai uşor să faceţi un nou pas într-o ţară unde sunteţi deja bine stabiliţi decât să deschideţi o piaţă complet nouă. Folosiţi dimensiunea pieţei româneşti! Unii dintre noi şi-ar dori să aibă o piaţă naţională atât de mare!

De asemenea, valorificaţi diaspora românească. Aveţi o diasporă numeroasă şi bine conectată, cu mulţi specialişti în tehnologie care vor fi bucuroşi să vă ajute. Folosiţi acest avantaj!

De vorbă cu Nikola Škorić

Dacă ar fi să oferiţi un sfat antreprenorilor români care doresc să dezvolte afaceri în domeniul fintech, care ar fi acesta?

Discutaţi cu toată lumea din industria financiară. Vorbiţi cu bancheri experimentaţi, brokeri şi specialişti în plăţi despre problemele pe care le văd în sistem şi despre provocările pe care le identifică în produsul vostru.

Discutaţi cu fondatori de fintech din alte ţări pentru a înţelege ce se întâmplă în ecosistemele lor. Vorbiţi cu Fintech Innovation Hub al Băncii Naţionale a României şi cu Fintech Hub al Autorităţii de Supraveghere Financiară despre produsul vostru – şi faceţi acest lucru cât mai devreme posibil pentru a evita risipa de resurse pe o idee care nu va trece de rigorile reglementării.

Discutaţi cu investitori – ei au văzut multe şi ştiu ce nu funcţionează. Înţelegeţi perspectiva fiecăruia, chiar dacă nu sunteţi întotdeauna de acord, şi permiteţi acestor puncte de vedere să vă îmbogăţească propria viziune.

Şi nu uitaţi: revoluţia fintech abia începe. Suntem încă la început.

De ce aţi ales să activaţi în sectorul fintech?

A fost pură întâmplare – am fost mereu pasionat de criptografie, iar acest lucru m-a condus către criptomonede, care la rândul lor m-au introdus în fintech. Acesta a fost primul pas.

Ceea ce m-a făcut să rămân în fintech este potenţialul imens de creştere. Majoritatea oamenilor încă plătesc cu numerar. Produsele pe care le dezvoltăm acum în cripto încă nu şi-au câştigat un loc stabil în finanţele tradiţionale. Există atât de mult potenţial într-o industrie care ne afectează pe toţi, în fiecare zi. Plăţi, investiţii, asigurări – folosim toate aceste servicii, dar multe dintre ele nu s-au schimbat de zeci de ani. Majoritatea oamenilor încă îşi asigură maşina pe hârtie, iar cei mai avansaţi folosesc emailul ca să grăbească procesul. Asigurările digitale sunt încă o noutate. Imaginaţi-vă câte inovaţii vor apărea doar în acest segment al fintech-ului în următorii ani! Eu nu vreau să ratez această revoluţie!