La vânătoare de unicorni

Autor: Ioana Nita Postat la 19 septembrie 2021 107 afişări

În urmă cu cinci ani, pe piaţa locală se făceau foarte puţine investiţii în start-up-uri de tehnologie şi doar din când în când apăreau câteva nume mai răsunătoare care obţineau finanţări din străinătate sau erau cumpărate de un jucător străin. În prezent însă, avem mai multe fonduri de investiţii pe plan local, iar Early Game Ventures (EGV), unul dintre cele mari, va ajunge deja la finalul acestui an la un portofoliu de aproape 30 de start-up-uri.

Doar suma alocată pentru anul acesta investiţiilor în start-up-uri, noi sau care se află deja în portofoliul EGV se va ridica în total la în jur de 10 milioane de euro. Ecosistemul de start-up-uri tech din România este în plin boom, aproape săptămână de săptămână se anunţă o nouă investiţie. Sume relativ mici ce-i drept, însă ecosistemul local se mişcă şi se dezvoltă rapid. Putem spune că am ajuns să recuperăm şi decalajul pe care îl aveam faţă de Bulgaria, ţara vecină, unde primele fonduri de investiţii s-au înfiinţat cu câţiva ani înainte faţă de România.

„2021 a început poate ceva mai lent, dar ritmul investiţiilor s-a accelerat extrem de mult, iar în perioada de vară am avut nu mai puţin de nouă start-up-uri pe care le-am analizat, nouă deal-uri potenţiale pe care le-am luat în calcul. Anul acesta am finalizat deja trei investiţii, deci avem trei companii care au intrat în portofoliul fondului nostru în 2021 şi mai avem cel puţin încă 5-6 deal-uri în pregătire până la final de an.

Aş spune că din perspectiva numărului de investiţii, anul 2021 este un an tipic – fondul nostru investeşte în 9-10 start-up-uri pe an şi cred că şi anul acesta ne vom face norma. Cu alte cuvinte, vom încheia anul cu un portofoliu solid, bine echilibrat, de 27 sau poate chiar 30 de companii din diferite industrii”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Cristian Munteanu, managing partner în cadrul Early Game Ventures.

Fondul local de investiţii se află acum în al treilea an de activitate, începând să investească deja şi în runde de tip follow-up. „În primii doi ani sunt foarte puţine runde de tip follow-up din cauza faptului că start-up-urile sunt încă prea tinere, nu au atins maturitatea necesară pentru a ridica runda următoare de investiţii. Dar deja anul acesta am început să facem şi runde de tip follow-up. Avem patru start-up-uri din portofoliul nostru care au ridicat deja runde succesive, primul dintre ele a fost Druid care în decembrie anul trecut a ridicat o rundă de câteva milioane de euro ca serie A, dar în aceeaşi situaţie sunt şi Questo, Bunnyshell, Milluu şi mai avem şi alte companii din portofoliu care se pregătesc în iarna aceasta să ridice seria A”, a punctat el.

Până acum, în primele opt luni ale anului, echipa Early Game Ventures a finalizat patru investiţii, în start-up-urile Meetgeek.ai, Licenseware, FameUp şi Vatis Tech. FameUp, start-up-ul care a dezvoltat aplicaţia mobilă cu acelaşi nume ce le permite utilizatorilor de Instagram cu minimum 500 de urmăritori să promoveze branduri ca influenceri, este chiar una dintre cele mai mari investiţii de până acum ale Early Game Ventures. Runda de finanţare obţinută de FameUp, situată la 2,5 milioane de euro, a fost condusă de Early Game Ventures, căruia i s-au alăturat şi Daniel Dines (UiPath) şi alţi business angels de pe plan local.

„Cred că este cea mai mare investiţie pe care am făcut-o până în momentul de faţă, aş spune că pe locul 2-3, foarte aproape una de alta, ar fi Druid, Questo şi Bunnyshell. Cred că acum mai bine de un an, făceam eu o analiză şi spuneam că start-up-urile în care am investit noi au ridicat în medie 550.000 de euro. Faptul că portofoliul nostru se maturizează se vede inclusiv în aceste medii pe care le calculăm, iar acum tichetul mediu se apropie de 750.000 de euro”, a precizat Cristian Munteanu.

El nu a oferit detalii despre suma totală investită de Early Game Ventures în cei aproape trei ani de existenţă pe piaţă, însă a menţionat faptul că se află în grafic, conform planului pe care îl are echipa EGV pentru primii cinci ani.

„Ne îndeplinim planul cu stricteţe. Intenţia noastră este să investim în primii cinci ani aproape 80% din cele 26 de milioane de euro pe care le avem drept capital disponibil. Şi suntem exact unde trebuie să fim. Nu pot să dau procente sau cifre exacte, dar pot să spun că suntem cu toţii foarte mulţumiţi de cum a decurs campania noastră de investiţii.

Totodată, suntem plăcut surprinşi de calitatea start-up-urilor din piaţă, fiindcă suntem extrem de selectivi – investim în medie cam 4,5 la sută din start-up-urile pe care le vedem, deci dintr-o sută de proiecte facem 4-5 investiţii, ceea ce înseamnă că am văzut nişte sute de start-up-uri potenţiale până în momentul de faţă ca să construim acest portofoliu de 21 de companii pe care le avem în momentul de faţă, şi 27-30 până la final de an.”

În perioada următoare, Early Game Ventures va anunţa investiţii noi în start-up-uri care activează în diferite industrii precum educaţie, inteligenţă artificială sau economie circulară.

„Nu pot să dau nume până nu avem documentele semnate, însă pot spune că sunt start-up-uri din industrii diferite, spre exemplu din domeniul educaţiei, AI, speech recognition sau economie circulară. Deci sunt start-up-uri care ating diferite arii de interes ale fondului nostru, diferite teze de investiţii, dar cam toate sunt subsumate aceleiaşi teze majore care este infrastructura pentru inovaţie.

La modul ideal, într-o ţară precum România, cu gradul nostru de dezvoltare tehnologică, destul de redus comparat cu alte state, noi ne dorim să investim în acele start-up-uri care construiesc o infrastructură de care se vor folosi mai târziu alte companii sau alte start-up-uri. Ne dorim să investim în start-up-uri care construiesc API-uri, start-up-uri de tip platformă sau din zona de marketplace-uri. Deci ne uitam la astfel de start-up-uri care au o miză strategică cumva pentru industriile în care care acţionează ele”, a spus Cristian Munteanu.

Anul acesta, echipa Early Game Ventures a analizat până acum între 120 şi 150 de start-up-uri din care a ales până acum trei pentru investiţii, iar alte 5-6 sunt la rândul lor în pregătire pentru obţinerea finanţării.

„Cele mai multe start-up-uri le-am văzut în primul nostru an de activitate, fiindcă exista o masă mare de start-up-uri care aştepta - neexistând fonduri de capital înainte nu prea aveau unde să se ducă să încerce să ridice bani. În primul an am văzut între 350 şi 400 de start-up-uri, a fost o nebunie pur şi simplu. Aveam zile în care vedeam 10 start-up-uri”, a subliniat el.

În ultimul an, calitatea start-up-urilor din România a crescut, fondatorii au un nivel de educaţie mai ridicat şi cunosc deja mult mai bine terminologia de specialitate în ceea ce priveşte zona de investiţii. Totodată, pe piaţă se observă şi o majorare a capitalului disponibil pentru investiţii în proiecte de tehnologie, foarte mulţi bani venind din zona imobiliară şi de criptomonede.

„Văd o evoluţie în ceea ce priveşte evaluarea companiilor şi din perspectiva aceasta cred că ne aflăm undeva într-o zonă de bulă economică. Sunt foarte mulţi bani care vin din zona de real estate, care vin din zona de criptomonede, deci ies din cripto, iar acest capital disponibil este investit în start-up-uri de tehnologie. Acest lucru duce automat la o umflare a preţurilor, la o creştere a evaluărilor pe care o văd în piaţă.

De asemenea, mă uit la faţa cealaltă a monedei, mă uit la investitori, nu neapărat la investitori instituţionali de tip fonduri cum suntem noi, ci la angel investors şi constat că numărul investitorilor de tip angel a crescut foarte mult în România, văd foarte multe figuri noi, mulţi oameni care încep să investească astăzi ca angels în start-up-uri de tehnologie”, a observat Cristian Munteanu.

În ceea ce priveşte realizarea investiţiilor de tip serie A şi B pe plan local în perioada următoare, pentru care este nevoie de mai mult capital, Cristian Munteanu a precizat faptul că în acea etapă, start-up-urile nu au nevoie doar de bani, ci şi de acces la pieţe externe şi la cunoştinţe, lucruri de care pot beneficia mult mai uşor dacă atrag o finanţare din străinătate.

„Eu sunt convins că numărul şi dimensiunea investiţiilor vor creşte în viitor în România. În acelaşi timp, ştiu că este nevoie de investitori externi. Dacă vorbim de seria A, serii B, deci cu cât gradul de maturitate al companiei creşte şi dimensiunea rundei creşte, cu atât mai mult este nevoie de capital extern şi de cunoştinţe externe. Bani s-ar putea găsi şi exclusiv în România, dar companii care ridică 10-20-30 de milioane de euro au nevoie şi de altceva în afară de bani. De obicei, astfel de companii sunt într-o etapă în care se extind pe alte pieţe, într-o etapă de creştere agresivă şi atunci este dificil să funcţioneze doar cu investitori din România, în contextul în care ei  se adresează pieţei din Europa de Vest, Statele Unite sau poate Asia. Deci, aş zice că nevoile unui start-up aflat la serie A sau serie B nu vor putea fi satisfăcute 100% doar de către investitorii locali nici în viitor.

Cu siguranţă însă, vom vedea runde de investiţii din ce în ce mai mari pe plan local, vom vedea companii din ce în ce mai de succes fiindcă avem deja o istorie, scurtă, de câţiva ani, dar câţiva ani sunt de ajuns ca start-up-urile bune să se maturizeze, să crească, să arate că pot.

Eu cred că tehnologia în România este abia la început. Industria de venture capital este abia la început, iar în următorii

10 ani va exploda. Eu cred cu tărie în industria de tech, cred cu tărie în industria cea mai non-tech, în agricultură, şi cred că o strategie naţională care ar fi axată pe aceste două direcţii ar fi de mare succes pentru România, ne-ar pune pe hartă la capetele spectrului ca să zic aşa high-tech şi no tech.”



Start-up Pitch

1. Invitat: Andrei Muscalu, cofondator, Skulptor

Ce face? Vrea să revoluţioneze domeniul construcţiilor cu ajutorul tehnologiei, echipa de ingineri fondatori lucrând în prezent la o soluţie care va permite imprimarea 3D a materialului folosit pentru cofrajele necesare la turnarea betonului şi pentru pereţii interiori ai unei construcţii.

„Avantajele pe care le aduce tehnologia de printare 3D comparativ cu modul convenţional de a se construi sunt viteza de execuţie, acurateţea procesului şi costurile reduse. Costurile se reduc cu până la 30%, iar viteza de execuţie creşte, astfel că suntem capabili să construim o casă la jumătate din timp faţă de modul convenţional. Avem control asupra timpului şi asupra materialelor – nu se mai irosesc materiale, pentru că în piaţa de construcţii circa 9% din materialele totale se aruncă sau sunt resturi care poluează apoi.“


2. Invitat:  Bogdan Pană, profesor în cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi fondator al Alprevia

Ce face? A dezvoltat o aplicaţie care ajută utilizatorii să rămână sănătoşi prin identificarea factorilor de risc pentru principalele afecţiuni medicale grave.

„Am pornit de la ideea de a promova dovezile medicale, şi împreună cu partenerul meu Dan, care este IT-ist şi care a pus la punct partea de programare, am reuşit să facem acest algoritm. Este un soft cu inteligenţă artificială care reuşeşte să îţi identifice, pe baza datelor tale, riscurile pe care le ai şi să-ţi emită recomandări de consultaţii, analize şi explorări pentru bolile care reprezintă în România peste 80% din mortalitate. Am pornit acum trei ani, ne-a luat ceva timp ca să trecem prin toate şi să citim toate ghidurile de prevenţie din Europa şi toată literatura şi am reuşit să le punem cap la cap în acest software numit Alprevia.”



Investor Watch

Invitat: Cristian Munteanu, managing partner în cadrul Early Game Ventures

Planuri de investiţii pentru 2021: EGV va investi anul acesta per total circa

10 milioane de euro, atât în start-up-uri noi, cât şi în proiecte pe care le-a finanţat deja în runde anterioare, portofoliul său total urmând să ajungă la circa 27-30 de companii la finalul lui 2021.

„2021 a început poate ceva mai lent, dar ritmul investiţiilor s-a accelerat extrem de mult, iar în perioada de vară am avut nu mai puţin de nouă start-up-uri pe care le-am analizat, nouă deal-uri potenţiale pe care le-am luat în calcul. Anul acesta am finalizat deja trei investiţii, deci avem trei companii care au intrat în portofoliul fondului nostru în 2021 şi mai avem cel puţin încă 5-6 deal-uri în pregătire până la final de an. Aş spune că din perspectiva numărului de investiţii, anul 2021 este un an tipic - fondul nostru investeşte în

9-10 start-up-uri pe an şi cred că şi anul acesta ne vom face norma. Cu alte cuvinte, vom încheia anul cu un portofoliu solid, bine echilibrat, de 27 sau poate chiar 30 de companii din diferite industrii.”



Start-up Update

Invitat:  Mihai Bisnel, managing partner în cadrul PriceFlux - platformă software pentru monitorizarea automată a preţurilor concurenţei

Ce e nou? Compania şi-a schimbat în ultimul an strategia în ceea ce priveşte clienţii ţintă, acum fiind în discuţii cu cinci companii mari, multinaţionale, cu ajutorul cărora se poate extinde şi pe pieţele din străinătate.

„Am schimbat puţin strategia, astfel încât în acest moment discutăm cu clienţi mari şi foarte mari cu care procesul de achiziţie şi de semnare este unul laborios şi foarte lung. Vorbim aici de perioade de minimum 6 luni de când începem discuţiile şi până când ajungem să semnăm, dar discuţiile se pot întinde şi până la 15 luni. În decurs de un an, am semnat doi noi clienţi mari, iar în acest moment suntem de câteva luni bune în discuţii cu cinci noi mari clienţi. Sper ca până la finalul acestui an să semnăm cu cel puţin doi dintre ei.”



Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe prosport.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.