Un craciun gourmet

Postat la 18 decembrie 2006 142 afişări

Foie gras, paste, curcan sau porc? Spune-mi ce mananci de Craciun ca sa-ti spun cine esti, pentru ca mancarea traditionala de sarbatori a devenit un status simbol pentru orice natiune crestina. Febra cumparaturilor de Craciun este la fel de mare in orice parte a globului crestin, in nord sau in sud, in est sau vest. Magazinele raporteaza recorduri de vanzari, restaurantele sunt pline si orice simbol al sarbatorii se vinde instantaneu. Totusi, ceea ce face diferenta intre Craciunul americanilor si cel al nemtilor, intre modul in care sarbatoresc francezii sau italienii sunt traditiile si mancarea. Trei manageri straini care lucreaza in Romania au povestit despre ceea ce particularizeaza masa de Craciun in tarile din care provin. Adrien Damour, general manager la Delicateria Traiteur, Frederik Deman, director de vanzari si marketing la Novotel Bucuresti, si Alessandro Amato, director general la Sodo Migliori Romania, proprietar al lantului de magazine Cellini, si-au amintit de masa de Craciun si de aromele care se raspandeau din bucatariile de acasa. Damour a vorbit despre mesele de Craciun ale francezilor, Deman despre cele ale belgienilor dar si despre ajunurile petrecute in Manilla, iar Amato si-a amintit despre traditiile din Italia si despre Craciunul preferat alaturi de bunicii sai olandezi. \"O masa frantuzeasca faraa branzeturi?\"\"Cand eram copil, imi amintesc ca in fiecare an, de Craciun, mergeam la o petrecere organizata pentru copiii angajatilor de catre institutia la care lucra tatal meu. Era o sala enorma, cu prajituri, croissante cu ciocolata si dulciuri de tot felul, iar sub brad ne asteptau cadourile\", isi aminteste Damour atunci cand este intrebat despre Craciun. Managerul de la Delicateria Traiteur spune ca mancarea de Craciun din Franta difera in functie de zone. In Alsacia gasca este felul principal, in Burgundia se mananca curcan cu castane, iar parizienii se delecteaza cu scoici si foie gras, dar orice pun pe masa este un simbol al lejeritatii, rafinamentului si elegantei caracteristice francezilor.\"Mancarea principala este foie gras cu trufe, dar se pot manca si scoici sau fructe de mare la felul intai\", spune Damour, parizian get beget. \"Felul principal consta in cocos sau curcan, cu piure de mere sau castane ca si garnitura. Urmeaza un sorbet de citrice care sa ia din greutatea mancarii.\" Masa de Craciun in Franta continua cu diverse sortimente de branzeturi. \"Cum altfel - o masa frantuzeasca fara branzeturi?\" Daca scoicile sau foie gras nu sunt mancaruri exclusive pentru sarbatori, \"prajitura buturuga\" este desertul traditional al Craciunului. \"La buche de Noel\", cum este denumita in Franta, a fost creata la sfarsitul secolului XIX de cofetarii parizieni care au fost inspirati de buturugile adevarate care erau arse in vatra in noaptea de Ajun. O buturuga clasica este realizata din blat de vanilie si crema de ciocolata, dar in timp au aparut mai multe variante: cu crema de cafea, portocale, capsuni sau rom. \"Vinurile sunt foarte importante la o masa, mai ales la una de Craciun. Pentru foie gras alegem un vin dulce, iar la desert sampanie.\" Masa se ia de obicei dupa slujba, care se termina pe la 21-22. Sarbatoarea de Craciun continua si a doua zi in acelasi stil gourmet care caracterizeaza mesele francezilor. \"La masa de a doua zi se serveste ceva un pic mai usor, cum ar fi somon sau fructe de mare.\" Damour isi aminteste ca prima data a venit in Romania in 1990 ca si corespondent de presa si crede ca de Craciun romanii isi petrec mult prea mult timp in bucatarie . \"In Romania de Craciun mananc salate, cum ar fi cea de boef sau carnati facuti in casa. Mi se pare ca romanii fac eforturi mult prea mari pentru Craciun, mancarurile sunt mult prea complicate.\" Craciun flamand\"Nu am petrecut foarte multe Craciunuri in Europa pentru ca parintii mei stau jumatate de an la Manilla si jumatate de an la Bruges. Iar sezonul de iarna il petrecem in Filipine\", spune Frederik Deman, director de vanzari si de marketing la hotelul Novotel din Bucuresti. \"Cred ca in ultimii 15 ani doar trei ani am stat acasa in Belgia\", spune el. Totusi, cand vine vorba sa povesteasca despre masa de Craciun a belgienilor, Deman spune ca bucataria belgiana are referinte bune. \"In ultimii doi sau trei ani sunt cel putin doua restaurante belgiene care se afla in top 15 al celor mai bune restaurante din lume.\" Cat despre masa traditionala de Craciun, influenta bucatariei franceze este evidenta inca de la aperitiv, care consta in scoici si sampanie. \"Felul intai contine un consomm? de vaca (supa) dupa care urmeaza un aperitiv cald, de obicei peste sole\", isi aminteste managerul de la Novotel. Iar la felul principal masa de Craciun a belgienilor consta in curcan umplut cu trufe. \"Dupa care urmeaza partea mea preferata, desertul, o inghetata de vanilie cu sos de ciocolata.\" \"Buturuga de Craciun\" nu lipseste nici ea de pe masa de sarbatori a belgienilor. \"Iar dupa masa spre miezul noptii pornim spre slujba.\" Asemanarile cu Craciunul francezilor continua si la masa de a doua zi. \"Mancarea este mai usoara. Se pastreaza supa, iar curcanul este inlocuit cu homar cu salata si sos tartar, andive, fasole verde cu bacon, morcovi, cartofi\", spune Deman. Belgienii nu sarbatoresc Craciunul decat o zi, pe 25, cand de obicei isi viziteaza familia. \"Imi place foarte mult sa fiu cu familia de Craciun si nu conteaza daca suntem in China sau in oricare alta parte a lumii. Am un frate la Tokio pe care il vad doar cateva zile pe an, de Craciun.\"Cat despre Craciunul din Filipine, Deman spune ca este un adevarat spectacol. \"Chiar si cel mai sarac om isi cumpara artificii ca sa isi arate fericirea.\" Managerul de la Novotel spune ca in Filipine pestele este cel mai popular si se mananca foarte multe fructe si legume. Craciun in stil dolce vita\"Tatal meu provine din Arigento, Sicilia, iar mama este olandeza, dar din cauza meseriei lor am petrecut foarte multe Craciunuri in Somalia si in Arabia Saudita\", povesteste Alessandro Amato, director general la Sodo Migliori Romania, proprietar al lantului de magazine Cellini. Insa pana la urma toate drumurile duc la Roma, si asa s-a intamplat si in cazul italianului care spune ca baza familiei a fost intotdeauna capitala Italiei. In Italia, masa de Craciun este considerata cea mai bogata masa din an. \"Se mananca foarte mult si traditiile gastronomice difera chiar si intre orase aflate la 70-80 de kilometri distanta. Sunt foarte multe diferente de obiceiuri.\" Managerul spune ca in nord se mananca mai mult porc, iar in sud se prefera vita. Totusi, se pare ca exista cateva preparate care sunt nelipsite de pe masa de Craciun. \"Lo Zampone\" este considerat un clasic de Craciun pentru orice italian si este de fapt un picior de porc umplut cu carne si organe de porc tocate. \"Il cotechino\" este o alta mancare traditionala de Craciun si este un carnat cu aceeasi umplutura ca si in cazul \"lo zampone\". \"Lo Zampone si il cotechino nu imi placeau foarte mult cand eram copil\", spune Amato care in schimb se declara un mare fan al dulciurilor traditionale de Craciun. Torrone, un fel de nuga cu nuci si panettone, un cozonac fin care poate contine stafide sau ciocolata, ii fac pofta chiar si la maturitate. O masa clasica in Roma incepe cu aperitive precum prosciutto e melone (prosciutto cu pepene galben) cu mozzareline mici si rotunde. La felul intai se mananca paste de tot felul, tortellini, tagliatelle, ravioli. Amato spune ca de Craciun prefera pastele umplute cu carne sau branza. Felul doi consta in carne de porc sau de vita cu spanac, salata sau mazare cu diferite sosuri. \"O varianta ar putea fi si sosul de trufe.\"Managerul spune ca in Italia masa de Craciun se ia inainte de slujba traditionala. \"Imi amintesc ca masa era pregatita cu cateva zile inainte, iar mama petrecea foarte mult timp in bucatarie pentru a pune totul la punct\", povesteste Amato.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Un,
craciun,
gourmet
/arta-si-societate/lifestyle/un-craciun-gourmet-4073458
4073458
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.