Cum reacţionează un chef când îşi pierde stelele Michelin

Autor: Bogdan Angheluţă Postat la 12 februarie 2015 6578 afişări

Pentru bucătarii de top, lansarea unei noi ediţii a ghidului Michelin reprezintă cel mai important mo-ment al anului. Cei ale căror restaurante intră sau rămân în top au toate motivele să se bucure, în vreme ce alţii trebuie să accepte ideea că locaţiile lor nu mai sunt demne de celebrele stele. În Franţa, acolo unde Michelin notează restaurantele de mai bine de 100 de ani, momentul are o încărcătură deosebită. Pierderea stelelor Michelin reprezintă o lovitură de imagine care poate fi cu greu remediată. Financiar, retrogradarea unui restaurant poate duce la scăderea cu până la 25% a numărului de clienţi.

Anul acesta, pentru a sublinia importanţa acordată de statul francez gastronomiei, prezentarea ghidului Michelin s-a des-făşurat la sediul Ministerului pentru Afaceri Externe. În mod uzual, lansarea volumului are loc în spaţii comerciale. Deşi instituţiile guvernamentale nu au niciun rol în realizarea ghidului, ele recunosc importanţa acestuia în promovarea bucătăriei franceze şi a bucătarilor peste hotare.

Jean-Michel Lorain este  proprietarul restaurantului La Cote Saint Jacques, care anul acesta a fost retrogradat de la trei la două stele. Lorain s-a decis să publice o scrisoare pe site-ul său în care critică modul de jurizare a restaurantelor. ”Singura nemuţumire pe care şi-au exprimat-o a fost legată de asezonarea unui produs. Câteva grame de sare au fost suficiente pentru a ne modifica punctajul„, scrie Lorain. ”Îmi pare rău, nu doar pentru mine dar şi pentru familia mea, pentru fiicele mele, pentru părinţii mei, care vor fi extrem de dezamăgiţi. Îmi pare rău pentru echipa mea, care lucrează cu pasiune şi dăruire. Ce putem face acum? Nu trebuie să fim deprimaţi şi să ne lăsăm învinşi! Vom continua să mergem înainte, să inventăm feluri noi şi să vă surprindem în continuare.”

Lorain nu este singurul chef care s-a plâns de decizia celor de la Michelin. David Faure, un bucătar din Nice care şi-a pierdut steaua Michelin în 2014, a declarat că decizia a fost luată ca urmare a introducerii insectelor în meniu. ”Mi-au spus că nu se încadrează în normele lor şi că nu au ce să caute în gastronomia franceză.”

Cea mai şocantă reacţie a fost însă cea a lui Bernard Loiseau, un chef care şi-a luat viaţa crezând că Michelin îi va re-trage una dintre cele trei stele. Restaurantul francezului obţinuse prima stea în 1977 şi a avut nevoie de alţi 14 ani pentru a ajunge la cea de-a treia. După 1991, cifra de afaceri a restaurantului a crescut cu 60% şi a dus la listarea companiei pe bursă. Loiseau a reuşit astfel să îşi achite datoriile pe care le acumulase atunci când a deschis restaurantul. Din păcate pentru bucătarul francez s-a dovedit ulterior că informaţia din ziar era nefondată, iar Michelin nu a retras nicio stea restaurantului său.

Le Lisita, un restaurant din oraşul francez Nimes, a luat în anul 2008 decizia aparent radicală de a cere să i se retragă steaua Michelin obţinută în 2006. Chef Olivier Douet a declarat că preferă să renunţe la distincţie pentru a-şi recăpăta cli-enţii, aceştia alegând alte locaţii din cauza preţurilor crescute. ”Într-un restaurant Michelin, trebuie să ai un ospătar la cinci-şase oameni. Noi eram obişnuiţi, ca braserie, cu un angajat la treizeci de oameni. Este greu să ne adaptăm la aceste condiţii", a spus Douet.

Gordon Ramsay, unul dintre cei mai apreciaţi bucătari din lume, a izbucnit în lacrimi atunci când a aflat că unul din restaurantele sale şi-a pierdut cele două stele Michelin. The London, situat în cartierul Manhattan din New York, a fost ret-rogradat de specialişti pe motivul că ”mâncarea este prea excentrică„. Ramsay, cunoscut pentru stilul autoritar cu care îşi conduce bucătăria, a fost luat prin surprindere de decizie. ”Am început să plâng atunci când am aflat că am pierdut stelele. Este un lucru extrem de trist pentru orice chef, este ca atunci când pierzi o iubită”, a spus Ramsay.

Primul ghid Michelin a fost publicat în Franţa în 1900, oferind sfaturi utile conducătorilor auto, precum locaţiile ben-zinăriilor, service-urilor şi ale locurilor de cazare. În 1926 ghidul a început să noteze restaurantele, pentru ca în 1931 să fie introdus sistemul cu stele. Prima ediţie care acoperea alt stat a fost cea italiană din 1956.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
michelin,
restaurante,
franta,
restaurant,
acceptare

Citeşte pe comedymall.ro

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

/arta-si-societate/lifestyle/cum-reactioneaza-un-chef-cand-isi-pierde-stelele-michelin-13816638
13816638
comments powered by Disqus
Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români? Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români?

Reinventaţi de pandemie Ţi-ai pus toate economiile la bătaie. Ţi-ai vândut, poate, apartamentul sau motocicleta şi ai investit banii într-o afacere. Nu acum, ci în urmă cu câţiva ani. Totul a mers bine. Ai crescut, uşor-uşor, cu paşi mici, dar ai ajuns la profit, iar acum businessul îţi e suficient să trăieşti fără a avea nevoie şi de un job. Ţi-ai îndeplinit visul. Până când, într-o zi pe care nici tu, nici altcineva nu putea s-o prevadă, totul se prăbuşeşte. Totul se închide. Marfa ta, serviciile tale nu-şi mai găsesc acum clienţii. Totul e captiv în izolare, publicul tău ţintă nu mai există, iar dacă există, îşi drămuieşte cu grijă banii pentru o potenţială criză care se prevesteşte.

vezi continuarea
ZF.ro
Dezvăluirile unui medic de la Medlife despre coronavirus. Care este cel mai IMPORTANT lucru Dezvăluirile unui medic de la Medlife despre coronavirus. Care este cel mai IMPORTANT lucru
Măsuri drastice în piaţa muncii. Cum se schimbă contractele de muncă din cauza crizei
Mediafax
Harta cazurilor din România, publică pentru prima dată. Care sunt ”zonele roşii” din ţară şi unde sunt cei mai puţini infectaţi | FOTO Harta cazurilor din România, publică pentru prima dată. Care sunt ”zonele roşii” din ţară şi unde sunt cei mai puţini infectaţi | FOTO
Alimentul care rezistă chiar şi mii de ani. La ce moduri de conservare pot apela oamenii în cazuri extreme
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.