O nouă CRIZĂ iarna asta prevestită de Steen Jakobsen, Saxo Bank, renumit pentru teoriile sale despre economie şi politică, deseori controversate

Autor: Ioana Matei Postat la 16 noiembrie 2021 24532 afişări

După o vizită la sediul din Copenhaga al Saxo Bank în „vremuri de normalitate”,  l-am reîntâlnit pe Steen Jakobsen, Chief Investment Banker al băncii de investiţii, renumit pentru teoriile sale despre economie şi politică, deseori controversate, într-o conversaţie pe Zoom. Cum vede el noile realităţi pe care le trăim şi cum conturează acestea lumea investiţiilor?

Cred că putem descrie drept non-conformist sediul central al unei companii în a cărui sală de mese se află o replică în mărimi naturale a unui dinozaur. Aceasta, alături de alte obiecte de artă, se află în sediul central din Copenhaga al băncii daneze de investiţii Saxo Bank, vizitat şi de Business MAGAZIN în unul dintre evenimentele de presă organizate anterior pandemiei.  Dinozaurul este relevant pentru cultura băncii, cunoscută pentru predicţiile anuale scandaloase referitoare la evoluţia macroeconomică şi politică la nivel global, dar reprezintă şi un simbol al faptului că dacă nu te adaptezi, poţi dispărea.

L-am reîntâlnit de această dată online pe Steen Jakobsen, Chief Investment Banker la Saxo Bank, într-o conversaţie despre provocările prezentului, felul în care acestea conturează  lumea investiţiilor, dar şi schimbările cu care s-au confruntat personal el şi echipele pe care le coordonează.

„Pentru mine a fost o schimbare mare fiindcă într-un an normal de business, aş fi pe drum sute de zile pe an, aş vizita, în medie, 30 de ţări şi, evident, pandemia de COVID-19 a oprit toate aceste activităţi. Totuşi, am fost unul dintre puţinii oameni suficient de norocoşi care să meargă la muncă în toată perioada de lockdown, dar doar pentru că Saxo Bank a desemnat circa 50 de oameni care să meargă la birou”, descrie Jakobsen principala schimbare din viaţa sa profesională. Se declară astfel unul dintre norocoşii angajaţi care au putut merge la birou din rândul colegilor săi, răspândiţi în centre financiare ale lumii, precum Londra Paris, Zurich, Dubai, Singapore, India şi Tokyo.

Jakobsen spune că s-au întâmplat mai multe lucruri pe care le consideră interesante din perspectiva modului de lucru,  printre care nevoia de a crea o conexiune cu colegii aflaţi în locuri diferite. „Era destul de dificil să obţii un spirit de echipă, COVID-19 a creat nevoia aceasta de a ne întâlni zi de zi, în jurul orei 8, pe Zoom, în şedinţe în care am discutat aspecte ce ţin de delegare, discuţii despre piaţă, despre clienţi, despre cum să navigăm prin această perioadă. Ca echipă am devenit nu doar o echipă mai puternică, ci o echipă mai bună, pur şi simplu pentru că eram foarte ancoraţi în realitatea creată de situaţia pandemică.”

Per ansamblu, raportându-se la muncă, spune că a învăţat trei lucruri importante. Primul dintre acestea este că pentru o echipă, abilităţile digitale foarte puternice cer nevoia de cerinţe repetitive: „Dacă noi vorbim în fiecare zi, impactul este mai mare decât dacă aş vorbi cu tine ca şef o dată pe lună sau o dată la şase luni - cred că este o putere pe care ne-o dau aceste medii digitale”. Pe de altă parte, crede, de asemenea, că nu vom pierde nevoia de interacţiune şi nu vom renunţa niciodată la întâlnirile faţă în faţă – a văzut aceasta în ultimele 8 săptămâni, în care a putut călători şi în care şi-a văzut clienţii mai fericiţi ca niciodată. „Putem avea toate tipurile de tehnologie, dar ce ne place tuturor în cele din urmă este să întâlnim alţi oameni.” Crede, de asemenea, că există multă bunăvoinţă în oameni atunci când este cel mai mult nevoie de aceasta – iar pandemia a adus un exerciţiu puternic în acest sens. Acum, în condiţiile în care în Danemarca s-a renunţat la orie restricţii de la 1 septembrie, întreaga echipă din biroul central s-a întors la birou. 

În ceea ce îi priveşte pe clienţi, în nevoia de a răspunde întrebărilor acestora în contextul schimbărilor pieţei, au creat un podcast, Saxo’s MorningCall - care a devenit unul dintre cele mai bune podcasturi din lume în termeni de cifre. Evoluţia acestuia este relevantă şi dacă ne uităm la creşterea investitorilor de retail în perioada pandemică, a oamenilor normali, atraşi de lumea investiţiilor pe piaţa de capital fie datorită economiilor mai mari, a timpului disponibil avut în perioada în care au lucrat de acasă sau a fluctuaţiilor de pe piaţa de capital.

„Baza noastră de clienţi era formată în mare parte din clienţi semiprofesionişti şi profesionişti, o consecinţă a faptului că avem platforme foarte profesionale, cele mai dezvoltate în termeni de instrumente de trading dar în perioada pandemică, investitorii de retail au devenit foarte implicaţi în business, aşadar am văzut un aflux mare de clienţi, de câteva sute de mii de clienţi, din această zonă. Am avut un câştig de 25%-30% mai mulţi clienţi, per ansamblu, în perioada de COVID-19.” Economistul spune că această creştere a venit mai ales din zona oamenilor care înainte simţeau că nu au timp pentru tranzacţionare sau nu voiau să urmărească piaţa, dar care au avut dintr-o dată suficient timp pentru a se educa în această direcţie – un argument în acest sens fiind faptul că mulţi dintre ei au solicitat webinarii în care să afle mai multe despre tranzacţionare.

„Am o experienţă vastă în acest domeniu, iar aceasta este singura creştere de asemenea anvergură a implicării clienţilor pe care am văzut-o şi sunt convins că pandemia este în proporţie de 90% cauza acestei evoluţii.”

Unul dintre fenomenele generate în zona de tranzacţionare a fost cel de „meme stocks”, cel al evoluţiei neaşteptate al unor acţiuni ca urmare a abilităţii unor oameni de a se uni şi a genera mişcări uriaşe în social media (spre exemplu, fenomenul GameStop, de la începutul acestui an, în care un grup de investitori de pe Reddit, denumit wallstreetbets, cu milioane de utilizatori, a generat creşterea acţiunilor companiei GameStop, o companie care deţine un lanţ de magazine de jocuri video): „Multe dintre aceste strategii au fost foarte sofisticate dacă stăm să ne gândim şi au devenit o parte importantă a tranzacţiilor”.


„Cred în tehnologie, cred că va aduce o nouă clasă de active şi atunci când va fi definită ca o nouă clasă de active nu doar că va supravieţui, dar va înflori şi va creşte mai mare.”

Steen Jakobsen, CIO Saxo Bank


Observă că, pe măsură ce oamenii se întorc la birou şi devin mai ocupaţi, o parte dintre ei vor renunţa la investiţiile de pe piaţa de capital, însă, este de părere că oamenii tineri, cei care au sub 40 de oameni, în special femeile, sunt mult mai implicaţi în investiţii decât anterior şi în încercarea de a-şi dezvolta abilităţile de a crea un viitor financiar pentru ei.

De altfel, el crede că următoarea mişcare mare în zona de investiţii va fi o consecinţă a unui posibil grup de femei-investitori, care se vor reuni într-un grup pe Reddit şi vor ataca companiile care sunt patriarhale în natura lor. „Nu spun că o astfel de mişcare ar fi corectă sau greşită, dar credem că se va întâmpla asta.Vedem o schimbare fundamentală referitoare la cine investeşte, cum investeşte şi cum folosesc investitorii social media şi alte unelte pentru a ajunge unde îşi doresc.” Economistul crede că, deşi, filosofic vorbind, discuţiile pe această temă sunt mai ample, acestea sunt bune pentru piaţă şi, cu siguranţă, bune pentru coerenţa societăţii per ansamblu. Un alt lucru mai puţin ştiut pe care Jakobsen îl menţionează este că femeile sunt traderi mai buni decât bărbaţii: „Este pur şi simplu o constatare matematică, o consecinţă a faptului că tranzacţionează mai puţin. Există o corelaţie între cât de mult tranzacţionezi şi câştigurile tale, astfel că, pentru că femeile sunt puţin mai defensive în felul în care investesc, au o frecvenţă mai redusă a tranzacţiilor, economisesc şi fac tranzacţii mai rar, ceea ce înseamnă  că în general, în medie, femeile o duc mai bine decât bărbaţii când vorbim despre investiţii.”

Un alt argument pe care economistul îl aduce în această direcţie este că în multe dintre culturile globului, femeile sunt responsabile de bugetele familiilor lor, mai mult decât bărbaţii: „În multe dintre culturi, femeia din familie decide felul în care banii sunt cheltuiţi sau investiţi, prin urmare capacitatea femeilor de tranzacţionare este probabil mai mare decât a bărbaţilor ”. Acest lucru i se pare interesant şi în contextul în care businessurile lumii se poziţionează cu preponderenţă către clienţii bărbaţi: „Avem vreo bancă din lume cu produse dedicate femeilor? Există multe bănci care poate nu spun asta, dar dacă te uiţi la felul în care îşi realizează reclamele, felul în care atrag clienţi, acesta este bazat pe simboluri specifice bărbaţilor - fotbal, oameni care sunt puternici etc. - unde este banca care ţinteşte calităţile femeilor?” Este de părere că retorica se va schimba în câţiva ani de acum încolo, iar băncile, de pildă, vor avea segmente dedicate care vor ţinti clienţii femei sau chiar mai mult decât atât, vor exista bănci dedicate în întregime femeilor.

„Din punctul meu de vedere, cred că următorii 10 ani vor fi cei mai interesanţi din istorie în politici macroeconomice şi sociale.”

Suntem sau nu într-o criză?

„Cred că suntem într-o criză, dar criza în care suntem este una a energiei - în octombrie am avut cele mai ridicate preţuri ale energiei din istorie aproape, iar asta înseamnă că avem o Europă care are deficienţe legate de felul în care asigură resursele de energie. În plus, avem ca principală agendă politică orientarea înspre schimbările climatice, care face aceleaşi resurse, petrolul şi gazele, mai scumpe, doar pentru că se insistă pe reducerea surselor de energie fosilă. Vom avea o criză, o criză care va începe şi va avea ca origine criza energiei cu care ne vom confrunta iarna aceasta”, crede Steen Jakobsen. El observă  că un consumator, fie el din România sau Danemarca, va plăti cu între 25 şi 30% mai mult pentru electricitate şi gaze decât într-un an normal în iarna aceasta: „Este o taxare a consumului, dar şi a companiilor din zona de producţie. Ştiu că România are talent când vine vorba despre producţie, producţia de maşini etc - dar toate acestea implică un consum ridicat de energie, prin urmare costul marginal pentru a face afaceri în România, Danemarca, Germania va creşte, piaţa muncii va cere salarii mai mari, aşadar va exista şi o creştere a costurilor legate de muncă atunci când vine vorba despre administrarea unui business, or, alături de creşterea  preţului energiei, acestea vor crea o criză”.

De asemenea, Jakobsen aminteşte: „Fiecare criză economică din istorie a început ca o criză a energiei. Aproape tot ceea ce facem în prezent implică electricitatea, stai într-un birou cu lumini, cu căldură, calculatorul, telefonul sunt încărcate cu electricitate, aşadar, abilitatea de a porni electricitatea este ceea ce face societatea noastră să funcţioneze - este poate la fel de importantă precum dobândirea hranei. Preţul alimentelor şi al electricităţii cresc alarmant, aşadar da, din păcate, suntem aproape siguri că vom avea o criză, dar o criză care va avea ca origini criza energiei, dictată de faptul că avem un mod foarte deficient de a gestiona crizele de-a lungul timpului, extindem datoria şi păstrăm dobânzile reduse, nu facem un sistem mai bun de electricitate, nu investim în surse alternative de energie, nu încercăm să scădem consumul de energie sau să îl facem mai productiv, aşadar sunt 100% sigur că vom avea o criză a energiei, şi, în procent de 70-80% sigur că vom avea o criză economică ce se va arăta şi se va simţi ca o adevărată criză economică.”

Crede că efectele vor fi resimţite în ianuarie-februarie, în momentele în care vom începe să ne plătim facturile pentru lunile de iarnă. „În ianuarie-februarie, se va simţi deja panica de la băncile centrale şi de la Guvernele naţionale din cauza încetinirii economice. Acum vedem că este puţin mai scump să ne alimentăm maşina, dar când vom plăti pentru electricitate şi căldură, chiar vom simţi aceste consecinţe.”

Când vom vedea lumina de la capătul tunelului în contextul noii crize? Steen Jakobsen crede în soluţiile ce pot fi generate de situaţiile de criză, iar odată ce situaţia va fi acceptată, va exista şi un răspuns în acest sens şi oferă drept exemplu situaţia pandemică:

„Nimeni nu s-ar fi gândit că vom avea o pandemie, iar când a început, oamenii se gândeau că vom avea un vaccin în 2-3 ani, nu în 10 luni. Cred că criza din energie îi va forţa pe cercetători, pe guverne, pe companii, să investească în dezvoltarea de surse alternative de energie, să facă lucrurile mai bine, cred că asta va face ca productivitatea să treacă la următorul nivel”.

Explică şi felul în care se raportează ei la fenomenele pe care le trăim, aşa cum le explică acest lucru clienţilor: „Creăm cerere nelimitată pentru transferul banilor, creăm bani ieftini prin dobânzi scăzute şi apoi, atunci când acea cerere merge în economia reală, pare că, din senin, nu avem suficientă ofertă; nu avem suficient lemn, aur, gaze naturale, un container care este trimis din China în Rotterdam costă 12.000 de dolari, lumea pe care o trăim este prea mică faţă de ce vrem să realizăm. În plus, mai adăugăm taxele pentru schimbarea climatului.” Nu contestă faptul că avem nevoie de politici referitoare la schimbările climatice, dar dacă insistăm ca energia solară şi eoliană să fie unicele soluţii, atunci vom avea o problemă pentru că, desigur, turbinele din România, Danemarca sau de oriunde altundeva nu pot funcţiona ca unice surse alternative de energie; o reţea electrică nu se poate baza în întregime pe acestea. „Politicienii cred asta - spun «haideţi să avem autovehicule electrice», dar acele autovehicule trebuie încărcate şi să aiba o infrastructură bună, care poate fi construită doar prin energie fosilă, nu prin energie alternativă. Aşadar, cred că ceea ce se întâmplă este că facem foarte multe greşeli acum care ne împiedică să fim mai productivi şi mai eficienţi.”

Observă că dacă acum 10 ani, tinerii voiau să lucreze pentru Facebook, în prezent, dacă vrei un job care să îţi asigure venituri bune, nu e suficient să construieşti o aplicaţie „care îţi aduce lucruri poate cu 2 zile mai repede”.

„Acum avem nevoie de surse mai bune de energie, de o modalitate mai bună de a o transporta, o modalitate mai bună de a duce investiţii în rândul femeilor - toate aceste aspecte ţin de lumea reală, nu sunt în lumea virtuală - din punctul meu de vedere cel mai optimist lucru al acestei crize este că ne va ancora mai mult în realitate, mai puţin în lumea virtuală.”


Steen Jakobsen s-a alăturat băncii de investiţii Saxo Bank în anul 2000 şi este în prezent economist şef şi Chief Investment Officer.

♦Œ Din rolul său, se concentrează pe strategiile de alocare a activelor şi pe analiza, per ansamblu, a peisajului macroeconomic şi politic.

♦ Este responsabil, alături de alţi experţi ai Saxo, de „Predicţiile Scandaloase” ale băncii de investiţii, un set anual de previziuni referitoare la evoluţia macroeconomică şi politică la nivel global.

Ž♦ Abordarea lui asupra investiţiilor şi tranzacţiilor este una controversată uneori – nu ezită să ofere păreri diferite faţă de opinia majorităţii.

♦ Cu o experienţă de mai bine de 30 de ani, apare constant ca invitat al CNBC şi Bloomberg News.

Sursa: Saxo Bank


Steen Jakobsen are o părere diferită şi când vine vorba despre ESG (Environmental, Social, Corporate Governance), evaluarea gradului de conştientizare al unei firme referitor la factori sociali şi de mediu, care câştigă din ce în ce mai mult teren şi în rândul investitorilor.

„Sprijin în totalitate ideea că trebuie să facem lucrurile mai bine când vine vorba despre guvernanţă, aspectele sociale şi de mediu, dar dacă te uiţi la obiective, reducerea emisiilor de CO2, de pildă, spui că trebuie să investeşti în surse alternative de energie care fac costul marginal al energiei să scadă şi care să reducă poluarea rezultată din proces, cărbunele fiind, desigur, cel mai rău şi eolienele fiind cele mai ieftine, dar trebuie să găsim o soluţie de mijloc.” Este de părere că trebuie să investim şi să ne gândim că există soluţii care fac energia mai ieftină şi mai eficientă în felul în care este folosită. ESG face exact opusul, crede economistul: „Dacă lumea vrea să decarbonizeze sub regulile ESG, acest lucru înseamnă că lumea va deveni mai metalizată - folosirea maşinilor electrice şi a bateriilor creşte cantitatea de metale folosite în proces, creşte cantitatea de semiconductori folosiţi în proces, creşte cantitatea de aluminiu, vedem că în forma prezentă a ESG ne îndreptăm spre mai rău. Problema nu este intenţia, dar pe termen scurt trebuie găsit un teren de mijloc; mi-ar plăcea să vedem că ţările UE cheltuie cel puţin 1-2% din PIB pentru cercetare în aceste direcţii”.

Astfel, spune că rezervele lui în ceea ce priveşte ESG nu ţin de intenţie, ci de unele dintre consecinţe, cum ar fi metalizarea economiei; iar eticheta ESG devine din ce în ce mai importantă în rândul investitorilor: potrivit Bloomberg, până în 2025, activele ESG globale aflate în administrare ar depăşi valoarea de 53 de trilioane de dolari, mai mult de o treime din totalul activelor în administrare proiectate la 140,5 trilioane de dolari în acel an.

„Va exista o ruptură între toate aceste foarte bune intenţii şi felul în care lumea funcţionează cu adevărat”, crede Jakobsen.

Spre ce ar trebui să se orienteze investitorii în următorii ani?

În acest context, economistul spune că domeniile pe care investitorii ar trebui să se orienteze în următorii ani sunt companiile care dezvoltă soluţii în domeniul energiei, fie că vorbim despre companii axate pe producţia de energia regenerabilă – „Cred că acelor

companii le va merge bine mai ales pentru că vor primi bani de la Guverne”, companii axate pe securitatea cibernetică, precum şi în companii care se concentrează pe cercetare şi pe producţia de medicamente de ultimă generaţie: „Cred că în următorii 20 de ani vom putea detecta cancerul înainte ca acesta să ajungă la celule - felul în care putem face parte din asta este să investim mereu în produse şi în oameni care cred în productivitate, care cred şi investesc în oameni şi idei - care extind imaginaţia şi ne fac să ne gândim că ne îndreptăm spre un loc mai bun sau mai productiv”. Aduce ca argument faptul că 9 din 10 invenţii din lume sunt întâmplătoare – „Nu înţeleg de ce se uită lumea mereu înspre aspecte logice, matematice în a găsi soluţii, atunci când 9 din 10 invenţii mari au fost generate de întâmplări, de greşeli şi de orice altceva.  Felul în care eu văd lumea în care trebuie să investim este în medicamente de nouă generaţie, poate în lumea digitală, lanţuri de blockchain, cybersecurity, transformare verde şi companii din energie. Dacă investim bani în aceste direcţii, suntem parte din soluţie, nu din problemă.”

Crede de asemenea, că vor avea un viitor bun companiile de logistică, precum şi cele axate pe servicii mai personale pentru clienţi: „Avem servicii automatizate la bancă, la supermarket, cred că oricine îndrăzneşte să meargă într-o altă direcţie, înspre servicii mai personale, care poate vor costa mai mult, va avea parte de clienţi dornici să plătească puţin mai mult pentru un serviciu mai bun, va exista un trend inversat al globalizării, vom cumpăra mai puţin, dar la un preţ mai ridicat fiindcă insistăm asupra calităţii”.

Nu exclude, de asemenea, potenţialul criptomonedelor:

„Saxo nu este o companie care să spună că Bitcoin ajunge la x mii de dolari, dar spunem totuşi că credem în tehnologie, în iluzia infinitului, că vor veni noi modalităţi de a vedea lucrurile, noi active dezvoltate online.”

Aminteşte că, la fel cum în anii 1970 nimeni nu cumpăra active imobiliare ca investiţii, după ce fondurile de pensii au decis să investească în această direcţie, lucrurile s-au schimbat. La fel s-a întâmplate cu fondurile speculative  în anii ’80, cu fondurile de capital privat şi de capital de risc în anii ’90.  „Cred că noile clase active din lume vor fi criptomonedele şi blockchainul fiindcă blockchainul are mult sens - ce vedem acum şi este şi mai interesant este că NFT-urile - schimbă mult industria muzicală, în special în Europa de Est. Aici, mulţi artişti au aplicat pentru platforme de NFT, ca alternativă la Spotify, care le ia 90% din venituri; acum au opţiunea ca ei să primească 90% din venituri şi 10% să meargă către NFT. Cred în tehnologie, cred că vorbim despre o nouă clasă de active şi atunci când aceasta va fi definită ca o nouă clasă de active nu doar că va supravieţui, dar va înflori şi va creşte mai mare.”

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.