Dragoş Popa, Citibank România: „Mutaţiile SARS-CoV-2 şi evoluţia pandemiei ar putea genera o posibilă recesiune dublă”

Autor: Claudia Medrega Postat la 19 februarie 2021 183 afişări

Cele mai dificile decizii bancare în pandemie s-au legat de poziţionarea în piaţă, timingul şi preţul tranzacţiilor de pe piaţa de capital, volumul, durata şi mai ales beneficiarii creditelor acordate în această perioadă. După un 2020 complex şi dificil este tentant să privim la 2021 cu multă speranţă, ca la un an al revenirii economice. Cu toate acestea, datele curente arată că volatilitatea va rămâne foarte ridicată în 2021, iar elementele legate de evoluţia pandemiei în general vor fi transpuse într-o evoluţie economică cu risc crescut, cu o posibilă recesiune dublă sau chiar o traiectorie de revenire economică în valuri, este de părere Dragoş Popa, care face parte din echipa de top management a Citibank România.

România are un potenţial investiţional foarte mare, însă acest potenţial este în mod constant subvalorificat. Dacă vrem să trecem dincolo de eticheta de «low labor cost country», povestea pe care o prezentăm în faţa investitorilor trebuie să pună mult accent pe investiţii productive, pe încurajarea spiritului antreprenorial şi pe simplificare şi predictibilitate. E suficient să ne uităm de jur împrejur ca să vedem ce nevoie uriaşă de infrastructură performantă avem, iar, ca să citez un coleg de la Londra, problema României nu este neapărat accesul la bani, ci lipsa unor proiecte viabil structurate şi voinţa de a le executa”, consideră Dragoş Popa, director corporate bank şi companii multinaţionale la Citi România. Impactul pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2 s-a resimţit atât la nivel global, precum şi asupra economiei româneşti. „Motorul economic al României a fost semnificativ încetinit, atât prin perioada de carantină, cât şi prin restricţiile ulterioare impuse asupra unor activităţi sau industrii. Un alt doilea vector de influenţă s-a manifestat prin diminuarea exporturilor cu toate implicaţiile în termeni de scădere a veniturilor, a gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, oprirea investiţiilor noi şi, implicit, creşterea şomajului.“

Această criză este diferită de cele anterioare, fiind provocată de virusul SARS-CoV-2 şi măsurile de limitare a răspândirii sale, cu toate necunoscutele aferente, şi a arătat cât de interconectată şi interdependentă este societatea actuală, mai spune Dragoş Popa.

„Complexitatea sistemului economic global şi variabilele legate de evoluţia pandemiei au făcut foarte dificile orice fel de predicţii cu privire la revenirea economiei şi acest lucru a semănat multă incertitudine la nivel decizional. Mai ales în trimestrul al doilea şi începutul celui de-al treilea din 2020, această incertitudine a reprezentat probabil cel mai dificil obstacol de surmontat, cu efecte punctuale atât asupra creditării, cât şi a pieţelor de capital. Cred că cele mai dificile decizii au fost cele legate de poziţionarea în piaţă, timingul şi preţul tranzacţiilor de pe piaţa de capital, volumul, durata şi mai ales beneficiarii creditelor acordate în această perioadă.“

După un 2020 complex şi dificil este tentant să privim la 2021 cu multă speranţă, ca la un an al revenirii economice, în opinia lui Dragoş Popa. „Lichiditatea pompată în sistem de către băncile centrale are cu siguranţă un efect semnificativ, de creştere, asupra valorii diverselor active, fie că vorbim de acţiuni sau alte câteva clase de active, o dinamică ce nu reflectă pe deplin fundamentele evoluţiei economiei reale şi pericolele evoluţiei pandemiei COVID-19. Cu această notă importantă, putem totuşi observa o piaţă de capital foarte activă, cu multipli la nivel record, o piaţă a eurobondurilor cu marje extrem de reduse şi o cerere foarte mare din partea investitorilor care sunt puternic concuraţi de către Banca Centrală Europeană (BCE) pe diversele emisiuni.” Despre piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A), directorul corporate de la Citi spună că „există cantităţi record de capital investiţional disponibil („dry powder”) la nivelul investitorilor instituţionali, aceştia având un apetit ridicat pentru a investi în diverse ţinte de achiziţie.” De asemenea, activitatea SPAC-urilor (Special Purpose Acquisition Company) continuă creşterea accelerată din 2020, consolidând ceea ce pare a fi un trend sistemic în 2021. Cu toate acestea, datele curente arată că volatilitatea va rămâne foarte ridicată în 2021, iar elementele legate de succesul sau întârzierea campaniilor de vaccinare, mutaţiile SARS-CoV-2 şi evoluţia pandemiei în general vor fi transpuse – prin variile restricţii impuse – într-o evoluţie economică cu risc crescut, cu o posibilă recesiune dublă sau chiar o traiectorie de revenire economică în valuri, explică bancherul de la Citi. Referindu-se la activitatea Citi pe partea de advisory şi acces la pieţele de capital, Dragoş Popa spune că banca a pus la dispoziţia clienţilor expertiza unei reţele globale ce acoperă aproape 100 de ţări precum şi leadershipul în structurarea şi executarea unor produse complexe, fie că este vorba de emisiuni de obligaţiuni, tranzacţii de M&A, finanţări de achiziţii sau tranzacţii pe pieţele de capital. „Această expertiză în a găsi structurile, condiţiile şi timingul adecvate a fost pusă în evidenţă din plin în condiţiile incerte.” Nevoile clienţilor Citi au fost legate de repoziţionarea în contextul pandemiei, plecând de la adaptarea procedurilor operaţionale pentru «work from home», digitalizarea documentaţiei şi a semnăturilor, până la finanţări flexibile cu un accent puternic pe tot ce înseamnă perspective cu valoare adăugată, advisory şi accesul la pieţele de capital, menţionează Dragoş Popa. „La partea de finanţare aş vrea să pun accentul pe creşterea semnificativă a finanţării furnizorilor (supplier chain finance), unde Citi, din poziţia de lider pe piaţa serviciilor bancare pentru companii multinaţionale, a putut ajuta furnizorii acestora să beneficieze de accesul la finanţare flexibilă, cu o structură şi un preţ competitiv în perioada pandemiei.”

Pe partea de debt capital markets, Citi a fost în 2020 coordonator global şi joint bookrunner pentru cea mai mare emisiune de obligaţiuni a unei companii din România, cele 850 mil. euro emise de RCS RDS/Digi în ianuarie, a fost joint bookruner pe Green Bondul inaugural de 500 mil. euro emis de NEPI Rockastle în luna iulie 2020 şi a fost joint bookrunner în emisiunile de obligaţiuni ale guvernului României, pe tranşa duală de 3 mld. euro din ianuarie 2020, pe emisiunea de 3,3 mld. dolari din iulie 2020, precum şi pe emisiunea de 2,5 mld. euro din luna noiembrie 2020, a amintit Dragoş Popa. Pe piaţa de capital Citi a fost în luna septembrie 2020 joint bookrunner pe vânzarea de către Fondul Proprietatea a 1,7 miliarde de acţiuni existente în OMV Petrom SA printr-o ofertă de plasament privat accelerat. Pe partea de M&A, în luna octombrie 2020, Citi a fost advisor pentru Macquarie Infrastructure and Real Assets, în tranzacţia, anunţată de achiziţie a activelor grupului CEZ în România, structurarea finanţării aferente precum şi co-underwriter şi participant în această finanţare. „Această achiziţie, odată aprobată, va fi una dintre cele mai importante tranzacţii pe piaţa de M&A din ultimii ani”. Citi a fost implicată şi în sindicatul bancar pentru cele două împrumuturi în valoare totală de 150 mil. euro pentru Digi, anunţate pe 15 decembrie 2020, mai spune directorul corporate de la Citi. În perspectivă, la nivelul României, Dragoş Popa se aşteaptă să beneficiem de impactul pozitiv al lichidităţii din pieţele globale, atât pe bursă cât şi în costul emisiunilor obligatare sau al multiplilor de evaluare utilizaţi în potenţialele tranzacţii de M&A. El consideră că paşii făcuţi în direcţia reluării proceselor de listare a companiilor de stat sunt necesari şi bineveniţi, atât ca vizibilitate/ lichiditate sporită pentru BVB, cât şi în contexul în care investitorii sunt foarte dornici să plaseze fonduri în oferte atractive. „Acestea fiind spuse, aş rămâne în continuare foarte atent la evoluţia SARS-CoV-2, la impactul unui alt val recesionar, efectul pandemiei în 2020 nefiind încă în întregime vizibil, cu anumite sectoare având o traiectorie incertă de revenire, şi mai ales la efectul de contagiune, la mişcările abrupte ale capitalului pe nişte pieţe supraînfierbântate.” Vorbind despre adaptarea băncilor la contextul pandemic, Dragoş Popa susţine că acestea vor resimţi impactul pandemiei în portofoliul de credite, în creşterea rezervelor şi a volatilităţii, în rolul lor de finanţatori ai unei economii ce a suferit o cădere bruscă, iar în perspectivă instituţiile de credit vor continua să finanţeze, poate mai selectiv, anumite sectoare, însă bankingul va trebui să se reinventeze în acest context şi să accelereze digitalizarea.

Băncile va trebui să înveţe din agilitatea, creativitatea şi modularitatea fintech-urilor, să conlucreze cu acestea, ca să scurteze perioada de lansare a unor produse, acel „time to market“.  Iar cel mai mult vor avea de câştigat băncile care vor şti să folosească în mod agil şi eficient datele disponibile pentru a se integra în fluxurile clientului şi a acţiona simbiotic şi sincronizat cu acesta, răspunzând rapid nevoilor sale, în opinia lui Dragoş Popa. „Băncile vor continua să finanţeze, poate mai selectiv, anumite sectoare, însă bankingul va trebui să se reinventeze în acest context, să accelereze procesele de digitalizare end-to-end şi să-şi structureze procedurile operaţionale astfel încât să împace agilitatea cu siguranţa crescută necesară pentru a opera într-un mediu digital. Timpul de răspuns, personalizarea soluţiei şi flexibilitatea capătă o importanţă sporită, iar câştigătorii vor fi acele bănci care vor putea să-şi organizeze în mod constant datele existente în sistemele interne în jurul unor valori acţionabile care să le permită să răspundă primii şi în mod complet nevoilor clienţilor“, a mai spus directorul corporate bank şi clienţi companii multinaţionale al Citi.

Odată cu venirea pandemiei de coronavirus, munca de-acasă a devenit noul normal la care a trebuit să ne adaptăm din luna martie 2020 şi până acum şi, în mod evident, a venit la pachet cu bune şi mai puţin bune. Dacă programul a devenit aparent mai flexibil, prin evitarea timpului petrecut pe drumul dus-întors până la birou, orice comunicare cu colegii a ajuns mult mai laborioasă, programul zilnic fiind umplut cu o avalanşă de tele/videoconferinţe care au suplinit conversaţiile spontane în echipă. Dincolo de eficienţa mai scăzută a acestei comunicări, a generat noi teme cărora le acordăm multă atenţie acum legate de motivarea la distanţă, rezilienţă mentală şi, mai ales, cultură corporativă, povesteşte Dragoş Popa. „Echipele bine formate şi eficiente au acel «je ne sais quoi» când lucrează în acelaşi spaţiu fizic, o coeziune inefabilă ce se simte în aer la nivel de microsemnal. Acest lucru se întâmplă şi în lucrul la distanţă, însă eficienţa scade şi anumite tipuri de persoane resimt în mod acut lipsa energiei creative pe care grupul o genera şi din care se alimentau. Un alt impact major al muncii de acasă este asupra formării juniorilor şi mai ales a noilor angajaţi. Bankingul, ca să împrumut un citat, este un fel de ucenicie, meseria «se fură» stând pe lângă bancherii cu experienţă, suntem obişnuiţi de mici copii să învăţăm prin expunere directă, prin exemplu imediat, lucru care devine mult mai dificil lucrând prin soluţii surogate, la distanţă.” Directorul corporate de la Citi mărturiseşte că nu se îndoieşte că schimbările seculare determinate de pandemie vor impacta şi modul de lucru în banking. „Cred că vom asista la o combinaţie între lucrul de la birou şi de acasă, iar acelaşi lucru se va întâmpla şi cu clienţii noştri. Am început să valorificăm şi avantajele unor astfel de situaţii - de exemplu este mult mai uşor să organizezi o întâlnire virtuală cu managementul unei companii şi experţii băncii aflaţi în Londra sau New York.”

Dragoş Popa crede că această pandemie, prin care încă trecem, ne-a învăţat că economia globală este mai interconectată decât credem şi că reguli pe care le consideram imuabile se pot schimba peste noapte. „Flexibilitatea, adaptabilitatea şi bunul simţ trebuie să primeze în astfel de condiţii şi, ca să-l parafrazăm pe Sir Winston Churchill, nici o criză nu ar trebui irosită, ea ar trebui folosită atât pentru oportunităţile pe care le aduce cât şi pentru a învăţa lucruri noi. Despre Citi, Dragoş Popa spune că are o abordare selectivă şi flexibilă a pieţelor ţintă, însă va rămâne în continuare concentrată pe consolidarea leadershipului în segmentele principale, pe clienţii globali ai băncii, companiile multinaţionale din România, pe companiile private mari/companiile de stat, precum şi pe un registru select de IMM-uri. „Strategia noastră, pe partea de banking, capital markets and advisory, rămâne în continuare axată pe valorificarea reţelei noastre globale construite în jurul companiilor multinaţionale, pe expertiză şi leadershipul dovedit în advisory şi produse complexe. Obiectivele noastre sunt legate de densificarea ecosistemului de produse pentru susţinerea clienţilor noştri, de o ofertă care să acopere întreg spectrul de nevoi ale acestora, de la cele operaţionale de zi cu zi la dezvoltarea strategică a companiilor.“  În opinia lui Dragoş Popa, strategia Citi va trebui să fie adaptată la schimbările constante şi la incertitudinile din această perioadă. „Cu toţii ne dorim ca vaccinurile anunţate să fie soluţia ce permite revenirea rapidă la situaţia anterioară, însă, personal, cred că această pandemie este un eveniment unic la nivel generaţional şi că schimbările profunde prin care am trecut şi lecţiile pe care ni le-am însuşit cu un cost ridicat vor genera sau accelera anumite modificări sistemice. Am trecut şi încă trecem printr-o perioadă ce presupune redefinirea şi uneori restricţionarea drepturilor şi libertăţilor, în care camera de zi a devenit birou, Zoom, Netflix şi Glovo portalurile prin care interacţionăm cu lumea, social distancing o nouă normă, iar sănătatea, sectorul medical şi biotehnologia de vârf noi puncte de reper.“

Fie că este vorba de digitalizare, comerţ şi entertainment online, soluţii pentru work from home, educaţie interactivă dar şi de supraveghere individuală, biotehnologie şi servicii medicale personalizate, vorbim de noi tendinţe care prezintă multiple oportunităţi de dezvoltare. Pe lângă acestea, se remarcă şi accelerarea masivă a curentului de Environmental, Social and Corporate Governance (ESG), precum şi impactul  fondurilor uriaşe puse la dispoziţie de UE prin Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă şi preluate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a României, mai spune directorul din Citi.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.