Mai multă educaţie nu înseamnă automat un loc de muncă bun, iar candidaţii joburilor din viitor vor avea nevoie nu doar de abilităţi academice fundamentate pe cunoaştere, ci şi de curiozitate, creativitate, empatie, gândire antreprenorială şi rezistenţă. Ce rol va mai avea educaţia în carierele viitoare?

De la vârsta de 10 ani îmi doream să ajung în Statele Unite ale Americii, pentru a trăi visul american. După absolvirea Universităţii de Construcţii din Bucureşti (Facultatea de Echipament Tehnologic), cu diplomă în Inginerie Mecanică, mă aflam la răscruce de drumuri: să rămân în România sau să îmi asum riscul uriaş de a pleca acolo unde visam?”, îşi începe povestea Adriana Al-Mayahi, specialist senior în Controlul Producţiei în cadrul Raytheon Missiles & Defense, divizie a companiei americane Raytheon Technologies, una din cele mai cunoscute companii globale din industria apărării.

Tocmai ce primise o ofertă să lucreze pentru o companie care se ocupa cu distribuţia de gaz în Bucureşti, dar simţea că trebuie să îşi îndeplinească dorinţa din copilărie. „Când s-a ivit oportunitatea să plec în America, am fost atât de încântată, încât nu-mi venea să cred că e real ce mi se întâmpla. Imediat ce am ajuns la New York am început să-mi caut un job, dar am întâmpinat multe obstacole, pentru că nu aveam încă multă experienţă de lucru, dar şi pentru că accentul meu nu-mi era de prea mare ajutor.

Totuşi, după nenumărate joburi la care am aplicat, fără să am succes, am fost sunată de o companie din Boston pentru un interviu şi aşa am primit prima mea ofertă de job ca inginer entry level”, povesteşte ea. După un an în poziţia de inginer mecanic entry level, a fost promovată ca asistent de achiziţii, iar după alţi doi ani a ajuns într-o poziţie de management, una în care era responsabilă de controlul producţiei. „Cred cu tărie că diploma mea de inginer mecanic din România m-a ajutat cu adevărat în drumul spre poziţia de manager de achiziţii, deschizându-mi calea către o carieră de 20 de ani în achiziţii şi relaţii cu furnizorii interni şi externi.

Totuşi, simţeam că abilităţile mele depăşeau cumva poziţia pe care o ocupam şi eram convinsă că aş putea să le găsesc o întrebuinţare mai bună într-un alt rol de conducere. Astfel, am început să aplic pentru corporaţii mai mari, una dintre ele fiind chiar Raytheon”, spune Adriana Al-Mayahi.

După aproape cinci ani în care a aplicat constant la joburi din departamentul de achiziţii din cadrul Raytheon, a primit o ofertă ca specialist senior în Controlul Producţiei, în departamentul de Fabricare a Elementelor Metalice. „Am fost încrezătoare că pregătirea mea şi experienţa anterioară în domeniul achiziţiilor mă recomandau pentru această poziţie. Învăţasem să am încredere în mine şi în abilităţile mele şi să nu mă las descurajată de un răspuns negativ. Am continuat să aplic la Raytheon în toţi aceşti ani pentru că simţeam că aici este locul în care puteam evolua şi unde puteam contribui”, spune Adriana Al-Mayahi.

Adriana Al-Mayahi, românca ce lucrează la Raytheon, una din cele mai cunoscute companii globale din industria apărării:„Cred cu tărie că diploma mea de inginer mecanic din România m-a ajutat cu adevărat în drumul spre poziţia de manager de achiziţii, deschizându-mi calea către o carieră de 20 de ani în achiziţii şi relaţii cu furnizorii interni şi externi.”

Exemplul Adrianei Al-Mayahi este relevant pentru potenţialul dezvoltării unei cariere în care educaţia, pregătirea în domeniu, visele şi pasiunea sunt ingrediente ale succesului. Având aceşti piloni în vedere, începând cu ianuarie 2021, în parteneriat cu asociaţia educaţională Şcoala de Valori, Raytheon Missiles and Defense a lansat programul „CreŞTEM Viitor” – un proiect de pregătire gratuită pentru examenul de Bacalaureat din această vară, dedicat liceenilor din medii defavorizate din România, care să-i ajute să promoveze probele de BAC la materiile STEM (ştiinţă, informatică, matematică, fizică, chimie). „Fiecare carieră are anumite caracteristici, necesită o serie de cunoştinţe, valori, abilităţi şi aptitudini necesare sau dorite, care sunt esenţiale pentru a obţine succesul, indiferent dacă tinerii vor să fie angajaţi, liber profesionişti sau antreprenori. Cunoaşterea reprezintă înţelegerea teoretică a diferitelor subiecte, dar pentru a-şi fundamenta educaţia va deveni extrem de important să reflecteze, să iniţieze schimburi de experienţă şi idei cu alţi oameni - profesionişti din domeniile de interes, precum şi să aplice în realitate ceea ce învaţă, chiar dacă e predictibil că vor eşua. Doar aşa vor creşte şi se vor putea pregăti pentru job-urile pe care chiar ei le vor inventa”, crede Silvia Bogdan, preşedinte al organizaţiei educaţionale Şcoala de Valori. Viitorul muncii este influenţat de câteva tendinţe cheie, care analizate ne ajută să înţelegem ce fel de abilităţi vor fi necesare într-o piaţă a muncii aflată în tranziţie, de la digitalizare, la personalizare, crede ea. „Odată cu aceste tendinţe, schimbarea de paradigmă a societăţii contemporane corelează cu ideea conform căreia cariera nu priveşte doar locul de muncă, ci întreaga viaţă a unei persoane. Tinerii de azi nu doar că au, în medie, un nivel mai înalt de calificare decât oricare dintre generaţiile anterioare, dar adesea intră în piaţa muncii cu mai mulţi ani de şcoală decât părinţii sau bunicii lor.” Totodată, tinerii de astăzi au o educaţie globală şi acces la extrem de multă informaţie. Cu toate astea, în ciuda completării unui număr fără precedent de ani de educaţie formală, ei continuă să se lupte pentru intrarea pe piaţa muncii, într-un context în care în era hiperdigitalizată există o mare fractură între ceea ce tinerii învaţă la şcoală şi la facultate şi ceea ce au nevoie pentru a performa în domeniu sau pentru a obţine succesul în vieţile lor. „Faptul că avem mulţi absolvenţi licenţiaţi sau masteranzi şomeri, iar angajatorii susţin că nu pot găsi oameni cu abilităţile de care au nevoie pe lanţul valoric, arată că mai multă educaţie nu înseamnă automat şi locuri de muncă mai atractive sau o viaţă îndestulătoare. Din păcate, pentru mulţi tineri, succesul academic s-a dovedit a fi un mijloc insuficient de asigurare a unei tranziţii echilibrate către un loc de muncă pe măsura aşteptărilor şi a potenţialului personal. În plus, mai multă educaţie ca oricând face ca tinerii să fie nevoiţi să decidă cu privire la parcursul lor academic şi de carieră, uneori cu investiţii din ce în ce mai dificil de gestionat, pentru că tehnologia schimbă funcţionarea lumii”, a explicat Silvia Bogdan. Ea crede că, înainte de a se îndrepta spre un domeniu anume, tinerii ar putea afla, cât mai din timp, poate chiar de pe băncile şcolii gimnaziale, care le sunt pasiunile, ce fel de abilităţi au şi cum pot ele fi corelate cu profesiile sau ocupaţiile viitoare. „Abilităţile sau calităţile personale - spirituale, fizice, mentale, emoţionale, sociale şi profesionale - ne fac eligibili pentru o viaţă productivă, de succes şi împlinită. Profesia este forma specializată de manifestare a ocupaţiei prin care ne putem valorifica potenţialul de care dispunem, la un moment dat. În societatea actuală, profesia este văzută ca un mod de viaţă, are un rol social şi tinde să ne ocupe timp, nu doar profesional, ci şi personal. De aceea, ideal ar fi ca profesia pe care ne-o alegem să se potrivească cu abilităţile pe care le avem sau pe care le putem îmbunătăţi şi, dacă este posibil, cu pasiunile care ne fac viaţa mai plăcută.” Acum este mai important ca niciodată ca tinerii să-şi dezvolte abilitatea de a decoda cantităţi de informaţii uriaşe şi variate şi a le traduce din concepte abstracte şi a face conexiuni rapide, este timpul ca ei să înveţe cum să filtreze informaţia în funcţie de importanţa acesteia şi să creeze căi facile pentru a-şi folosi la maximum resursele cognitive.

Silvia Bogdan, preşedinte al organizaţiei educaţionale Şcoala de Valori:„Faptul că avem mulţi absolvenţi licenţiaţi sau masteranzi şomeri, iar angajatorii susţin că nu pot găsi oameni cu abilităţile de care au nevoie pe lanţul valoric, arată că mai multă educaţie nu înseamnă automat şi locuri de muncă mai atractive sau o viaţă îndestulătoare. Din păcate, pentru mulţi tineri, succesul academic s-a dovedit a fi un mijloc insuficient de asigurare a unei tranziţii echilibrate către un loc de muncă pe măsura aşteptărilor şi a potenţialului personal.”

„Este foarte clar că nu ştim cum va evolua piaţa muncii cu exactitate, dar ştim sigur că, pentru a reuşi atât la nivel personal, cât şi în echipă, este nevoie de colaborare intergeneraţională, de comunicare eficientă, leadership individual şi focus pe rezultate comune. Piaţa muncii se automatizează cu o viteză intergalactică, motiv pentru care cred că tinerii au nevoie de suport prin facilitarea de cunoştinţe care să dea sens lumii proprii şi să-i determine să facă alegeri asumate, atât personale, cât şi de carieră”, explică Silvia Bogdan. Candidaţii la joburile viitorului necesită nu doar abilităţi academice fundamentate pe cunoaştere, dar şi curiozitate, creativitate, empatie, gândire antreprenorială şi rezilienţă, afirmă ea. „Ei au nevoie de încredere şi de hotărâre în conceperea propriilor viziuni asupra viitorului, precum şi determinare în luarea unor decizii relevante pentru viitor. Timpul şi energia pe care tinerii le vor dedica pentru a învăţa mai mult şi mai mult îi vor aduce mai aproape de o viaţă cu sens. Rezilienţa personală, gândirea progresistă şi determinarea pentru depăşirea potenţialului sunt apanajul oricărui tânăr care doreşte să reuşească în viaţă”, concluzionează preşedintele organizaţiei Şcoala de Valori.

Şcoala de Valori este o organizaţie nonguvernamentală care implementează în programe educaţia centrată pe valori, un model educaţional ce implică dezvoltarea de competenţe împărţite pe patru arii: dezvoltarea caracterului, explorarea personalităţii, implicare civică şi wellbeing. În 2020, a ajuns la peste 24.000 de elevi şi 6.000 de profesori de pe întreg teritoriul ţării, dintre care 542 de tineri din zone şi familii defavorizate. În prezent, organizaţia dezvoltă patru programe educaţionale naţionale: Adoptă un Liceu, Excepţionalii, Laboratorul de Cariere şi Arcademia