"SĂRACA ITALIA", răspunde Amato la întrebarea dacă se gândeşte să se întoarcă în ţara pe care a părăsit-o acum mai bine de două decenii în favoarea României. „M-aş muta în SUA, la New York, dacă aş avea de ales o ţară unde să îmi dezvolt potenţialul." Pentru moment însă decide să rămână în România, despre care spune că, deşi are probleme, are şi potenţial în afaceri. „E o ţară care îţi permite încă să faci multe lucruri în business.„ Un plus îl reprezintă şi oamenii, care au un caracter latino-balcanic. Mai mult, „sunt cel mai ospitalier popor din lume şi spun asta după ce am văzut toată lumea".

Amato a venit pentru prima dată în România în vara lui ’85 din motive sentimentale. Se îndrăgostise de o româncă. Călătorise mult, în toată lumea, dar şi în ţările din regiune - Polonia, Ungaria şi Cehia . Cu toate acestea, când a ajuns pe plaiuri mioritice a rămas uimit de situaţia dură din România. „Poporul era foarte ospitalier, dar foarte sărac„, spune el într-o română perfectă. S-a întors în martie ’90, tot din motive sentimentale, însă de această dată a decis să rămână şi să îşi încerce norocul şi în business pentru că şi-a dat seama atunci că România este ţara „celor 1.000 de posibilităţi„. A înfiinţat atunci împreună cu fostul socru compania cu numărul 103 de pe piaţa locală, însă acesta din urmă s-a ocupat mai mult de ea.

„Am intrat în business efectiv în ’92-’93, când am început să import maşini second hand.„ Această activitate era practic o continuare a ceea ce făcea în Italia înainte să vină. De profesie inginer, se ocupa de repararea şi recondiţionarea maşinilor sport - Porsche şi BMW - pe care le vindea ulterior. Tot în acea perioadă mergea la licitaţii şi cumpăra ceasuri pentru care găsea apoi alt cumpărător. „Am fost întotdeauna pasionat de ceasuri şi de bijuterii, de aceea în 1995 am decis să lansez un business în domeniu cu actualul meu partener, Marian Mihart.„ Alessandro Amato are o colecţie de ceasuri şi spune că le preferă pe cele clasice. Dacă ar fi să aleagă un favorit, ar fi un Blancpain din platină, cu mecanism manual de opt zile. „Şi românii au pasiunea ceasurilor, mai ales bărbaţii." Femeile încă se lasă „furate" de bijuterii

Într-o Românie a anilor ’90 unde comerţul era abia la început, iar luxul era încă un concept asociat cu străinătatea, Amato s-a gândit să deschidă un magazin de bijuterii. Gold Italia, deschis în zona Unirii în 1995, a fost practic predecesorul Cellini. „Între timp magazinul s-a închis pentru că nu mai corespundea standardelor companiei.„ În 1998 a apărut primul Cellini în Mall Vitan şi după o istorie de circa 15 ani cu deschideri şi închideri, reţeaua numără zece unităţi, cele mai multe în Bucureşti. „60% din piaţa de lux din România este în Bucureşti.„ Despre piaţa de lux în ansamblul său spune că este greu să dea o valoare, însă vânzările anuale de bijuterii şi ceasuri de lux le estimează la 20-30 mil. euro. „Este foarte important cum definim luxul. În Italia, spre exemplu, un produs de lux - bijuterie, ceas - costă peste 5.000 de euro. În România un produs este considerat de lux de la 2.000 de euro în sus.„ Dacă vorbim de haine însă, preţul scade la 500 de euro. Ce este comun ambelor ţări este faptul că vorbim de o piaţă a clienţilor fideli.

ALESSANDRO AMATO NU DĂ DETALII DESPRE NUMĂRUL DE CLIENŢI PE CARE ÎI ARE, însă spune că pentru a putea supravieţui în industria de lux ai nevoie de „puţini clienţi, dar buni". Omul de afaceri explică faptul că, dacă în industria mass market ai un bon relativ fix pentru toţi clienţii, în industria de lux poţi avea o zi cu un singur client, însă care cumpără un ceas de 20.000 de euro, sau o zi cu zece clienţi care cumpără fiecare bijuterii de câteva sute. „E preferabilă prima situaţie„, care de altfel a şi avut loc pe piaţa locală. Antreprenorul italian spune că cel mai scump produs vândut în magazinele Cellini a costat circa 20.000 de euro şi a fost cu siguranţă un ceas.

DESPRE BUSINESSUL CELLINI, Amato spune că este afacerea sa de suflet pentru că a reuşit să îşi pună amprenta proprie asupra sa. Mai mult, lanţul este şi cel care are cea mai mare contribuţie în totalul afacerilor în care este acţionar, pe care le evaluează la peste 20 de milioane de euro, fără a oferi valori exacte: „Cifra de afaceri a fost similară anul trecut cu cea din 2011, iar pentru 2013 ne-am bugetat stagnare„. După Cellini, topul businessurilor după ponderea în totalul afacerilor este format din activităţile de trading de aur pe poziţia secundă, modă (Paul & Shark şi Gucci) pe ultima treaptă a podiumului, importul şi distribuţia de ceasuri de lux pe patru şi magazinele Swarovski pe cinci.