Regele lemnului este mai puternic ca niciodată: a adunat la petrecerea de la Viena afaceri cu valoare cumulată de sute de miliarde de euro

Autor: Ioana Matei Postat la 18 iunie 2013 4201 afişări

Gerald Schweighofer i-a reunit pe cei mai importanţi reprezentanţi ai industriei mondiale a lemnului în centrul capitalei austriece. Pe covorul roşu din interiorul clădirii Rathaus, sediul primăriei din viena, zâmbind şi strângând mâinile tuturor celor 600 de invitaţi, Gerald Schweighofer s-a gândit şi la ultima fabrică de lemn din România.

Regele lemnului este mai puternic ca niciodată: a adunat la petrecerea de la Viena afaceri cu valoare cumulată de sute de miliarde de euro

"DESCHIDE OCHII ŞI ÎNCEARCĂ SĂ ÎMBUNĂTĂŢEŞTI CE VEZI." Este lecţia pe care a urmat-o Gerald Schweighofer în conducerea afacerii cu lemn începută de familia lui în urmă cu mai bine de 50 de ani. Austriacul, denumit de presa din România „regele lemnului", a găzduit recent unul dintre evenimente de amploare din industria în care activează, reunind 600 de participanţi din 35 de ţări. Printre invitaţi s-au numărat alţi „regi", reprezentanţi ai unor companii cu cifră de afaceri de miliarde de euro, dar şi politicieni, bancheri, profesori, studenţi sau membri ai unor familii aristocrate germane. Printre zâmbete largi, poze pe covorul roşu din grădina interioară a clădirii Rathaus, un simbol al burgheziei, Schweighofer  a vorbit despre viitoarea fabrică pe care compania sa, Holzindustrie Schwighofer, o va deschide în România anul viitor. Dacă la începutul anului apăruseră declaraţii ale austriacului în presă potrivit cărora pe piaţa lemnului din România nu mai este loc pentru încă o fabrică, Holzindustrie Schweighofer a anunţat că o va deschide pe cea de-a cincea, după cele din Sebeş, Rădăuţi, Siret şi Comăneşti.

„De data aceasta, chiar este ultima", spune Schweighofer, cu trimitere la investiţia de 150 de milioane de euro de la Reci din judeţul Covasna. Proiectul pentru o nouă fabrică exista deja, dar aparţinea altui jucător austriac important din industria lemnului. Kronospan a anunţat în urmă cu trei ani că va construi fabrica, însă Holzindustrie Schweighofer va finaliza proiectul în urma unei înţelegeri.  Grupul austriac Kronospan are afaceri de 500 de milioane de euro pe plan local şi ar fi deschis această fabrică la Braşov. Schweighofer a preluat  o parte din utilajele de acolo şi a demarat proiectul în judeţul Covasna. El confirmă că, nici în aceste condiţii, dublarea afacerii în România nu poate fi realizată: „Este imposibil să ajungem la un miliard de euro„. Iar acest lucru este cauzat, în mare parte, de lipsa de materii prime: „În România nu există zone nedescoperite pentru exploatare, iar cantitatea de materie primă pe care o cumpărăm de pe piaţa locală prin licitaţiile organizate este insuficientă".

ASTFEL, PENTRU FUNCŢIONAREA CELEI DE-A CINCEA FABRICI, UNDE SE VOR PRELUCRA CIRCA 800.000 DE METRI CUBI ANUAL, austriecii intenţionează să crească importurile, estimate în prezent la circa  500.000 de metri cubi pe an. Oficialii companiei vor să crească importurile de lemn din Ucraina, Belarus, Rusia, Bulgaria şi alte ţări pentru a satisface capacitatea de producţie. 80% din cheresteaua produsă aici  va fi exportată, principala piaţă rămânând cea din Japonia. Cea mai importantă piaţă de export pentru companie generează 40% din venituri, fiind  urmată de cea din Orientul Mijlociu. Investiţiile de la Reci nu sunt singurele din perioada următoare, austriacul vrea să investească în continuare în fabricile din Comăneşti şi Siret. Astfel, valoarea totală a investiţiilor în România va ajunge la circa 180 de milioane de euro. Sumele direcţionate spre Comăneşti şi Siret, unde se produc panele şi panouri de cofraj, vor creşte astfel afacerea - estimată la jumătate de miliard de euro cu un profit de o sută de milioane - cu 10% în acest an. În afara celor patru fabrici, Holzindustrie Schweighofer deţine în România 16.000 de hectare de păduri şi 5.000 de hectare destinate agriculturii, dar şi un hotel de patru stele în Rădăuţi.

BIROCRAŢIA, SCHIMBĂRILE DESE ALE PERSOANELOR DE LA CONDUCERE  ŞI LIPSA UNEI ORGANIZAŢII CARE SĂ SE OCUPE DE INVESTITORII STRĂINI SUNT CÂTEVA DINTRE PROBLEMELE  IDENTIFICATE DE REGELE LEMNULUI ÎN ROMÂNIA. El a exprimat nevoia unei instituţii puternice care să se ocupe de investitorii străini şi dă exemplul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine,  ce oferea un sprijin investitorilor străini, puţin familiarizaţi cu mediul de afaceri local. La finalul anului 2009, ARIS a fost absorbită de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului, iar austriacul apreciază că decizia politică a cauzat dificultăţi investitorilor străini. Totuşi, cea mai mare problemă identificată de omul de afaceri se referă la exploatările forestiere ilegale: „Dezvoltarea pieţei ilegale a lemnului este cel mai rău lucru care se poate face în industria lemnului, iar acest lucru este cauzat în mare parte de autorităţi care ar fi trebuit să remedieze problema„. Schweighofer cere controlarea pieţei de către autorităţi printr-o poliţie forestieră la fel de strictă ca acelea din Germania şi Austria: „Piaţa ilegală ne afectează, cei care exploatează astfel pădurile ne cauzează şi nouă probleme legate de preţ". 

LA VIENA, SCHWEIGHOFER A OFERIT 300.000 DE EURO PENTRU IDEI INOVATIVE DIN INDUSTRIE. „Familia mea a construit această afacere prin lemn, iar încurajarea inovaţiilor din această industrie este o modalitate de a returna comunităţii ce am obţinut.„ Cercetătorii, studenţii sau tinerii antreprenori iau contact cu cei mai importanţi jucători mondiali din industria lemnului. La evenimentul din acest an, alături de Gerald Schweighofer şi părinţii lui, Franz şi Maria Schweighofer, au participat personalităţi din mediul politic austriac şi reprezentanţi ai celor mai importante companii din industrie. Printre proiectele premiate în cadrul evenimentului se află un sistem computerizat  de control pentru industria de procesare a lemnului, o clădire de birouri de opt etaje din Austria din cherestea sau un proiect ce promovează dezvoltarea urbană cu structuri din lemn în oraşele nordice. 

Din capitala Austriei, regele lemnului pare mai puternic ca niciodată. A adunat sub acelaşi acoperiş afaceri cu valoare cumulată de sute de miliarde de euro de pe întreg mapamondul: prieteni, politicieni, furnizori, clienţi şi diplomaţi. Toţi s-au intersectat la un moment dat cu cei peste un milion de metri cubi care pleacă anual din România.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
industrie,
austria,
romania,
Gerald Schweighofer
/analize/industrie/regele-lemnului-este-mai-puternic-ca-niciodata-a-adunat-la-petrecerea-de-la-viena-afaceri-cu-valoare-cumulata-de-sute-de-miliarde-de-euro-10979946
10979946
comments powered by Disqus
Cum a ajuns o companie din Bistriţa să valoreze 70 de milioane de euro şi să atragă atenţia unor companii gigant precum Tesla şi Volkswagen Cum a ajuns o companie din Bistriţa să valoreze 70 de milioane de euro şi  să atragă atenţia unor companii gigant precum Tesla şi Volkswagen

Chiar dacă investiţiile noi în producţie au devenit un soi de rara avis a industriei locale, schimbările din domeniu nu înseamnă doar închideri de fabrici, ci şi intrarea pe cele mai noi nişe ale industriei globale.

vezi continuarea
Mediafax
VIDEO. Mii de oameni au participat la o „petrecere de adio” pentru coronavirus. Unde s-a întâmplat VIDEO. Mii de oameni au participat la o „petrecere de adio” pentru coronavirus. Unde s-a întâmplat
1 IULIE. Măsurile de relaxare au fost amânate. Care sunt noile prevederi şi în ce condiţii pot fi închise terasele
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
SONDAJ: Gabriela Firea pierde teren în faţa lui Nicuşor Dan SONDAJ: Gabriela Firea pierde teren în faţa lui Nicuşor Dan
Candidatul USR PLUS la Primăria Sectorului 5 îl acuză pe Daniel Florea de abuz în serviciu
MonitorulSiguranteiCetateanului
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a) Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)
COMENTARIU Marius Oprea: România, o ţară săracă? Fraierii sînt săraci. Şmecherii prosperă

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.