Timpul înseamnă bani – iar asta se vede şi în durata interviurilor unuia dintre cei mai bogaţi români. Ce a declarat Ion Ţiriac în 10 minute?

Autor: Ioana Matei Postat la 24 mai 2022 3183 afişări

Timpul înseamnă bani – iar asta se vede şi în durata interviurilor unuia dintre cei mai bogaţi români. Ce a declarat Ion Ţiriac în 10 minute?

Cam 10 minute a ţinut discuţia cu presa a omului de afaceri Ion Ţiriac, la evenimentul în care a lansat cel mai recent proiect imobiliar al său, turnul de de birouri construit în Piaţa Victoriei (sau „turnuleţul”, cum l-a numit el), rezultatul unei investiţii de 40 de milioane de euro. A fost suficient ca omul de afaceri în vârstă de 83 de ani să acopere temele sale preferate, businessul şi tenisul (nu neapărat în această ordine), dar şi părerea sa despre vremurile atipice pe care le trăim. 

Cred că încă 20 de ani de acum încolo în România, imobiliarele pot să fie o investiţie foarte promiţătoare”, a răspuns Ion Ţiriac, întrebat în ce constau planurile sale de investiţii viitoare la evenimentul de lansare a Ţiriac Tower. El s-a declarat optimist asupra perspectivelor de dezvoltare a pieţei locale de real estate, chiar şi în contextul actual: „În imobiliarele europene nu găsiţi preţuri atât de mici cum sunt preţurile în România.

Raportat la preţurile de acum trei-patru ani, este însă o obscenitate de cât de mult au crescut, pentru considerente în general politico-economice”. În ceea ce priveşte contextul socioeconomic pe care îl traversăm acum, omul de afaceri a menţionat că principalul avantaj al României a fost exportul de know-how, nu de alte resurse, know-how „pe care îl cumperi pe Internet acum”: „Ce avem aici în telefon, nu avea Gagarin în satelitul lui când a fost acolo sus – pe astea le cumperi de pe internet – fie că vrem sau nu, Rusia ne-a ţinut până acum cu mare parte din energie”.

A punctat că în acest moment consecinţele economice ale războiului sunt greu de anticipat, mai ales în contextul resurselor oferite lumii de cele două ţări aflate în conflict. „Războiul este o catastrofă – războiul în limbajul oamenilor din 2022 în toată lumea asta – războiul armat nu ar trebui să se întâmple. Fie că este un soldat ucrainean, fie că este un rus, sunt doi oameni care nu ar trebui să se confrunte într-un conflict armat. Eu am vorbit despre asta recent, când am aflat că Wimbledonul nu îi lasă pe ruşi şi pe ucraineni să joace. Cred că este o utopie, copiii aceştia care au lucrat 10-15 ani la asta, să nu poată să joace fiindcă cineva îşi dispută pe un teren armat diferenţele.

Am propus să primească nişte wild carduri (un wild card reprezintă, în general, un drept extraordinar de participare la o competiţie acordat unui sportiv sau unei echipe care nu s-a calificat pe cale normală) şi să se joace la dublu, un rus cu un ucrainean, o rusoaică cu un ucrainean şi aşa mai departe). Este destul că a venit o singură epidemie, minoră şi lumea s-a oprit – ferească Dumnezeu lumea de mai rău. Eu nu mă văd foarte optimist când vine vorba despre viitorul economic al globului. Există repercusiuni pe toată planeta, e foarte simplu: Rusia, Ucraina livrau 25% din cerealele omenirii. Acestea nu mai sunt. India spune: «Le facem noi». Între a spune şi a face e cale lungă. Atunci, românii trebuie să se pregătească pentru vremuri un pic mai grele. Atât timp cât însă există lume, există speranţă. Să nu dăm din rău în mai rău”.

În discursul său însă, Ion Ţiriac s-a referit mai cu seamă la performanţele sportive ale unor tenismeni – români (a spus despre Simona Halep că „o duce mai mult capul, decât corpul”), dar şi internaţionali – şi a menţionat că a apreciat întotdeauna munca, mai degrabă decât talentul. „Întrebaţi-l pe Federer de ce la 38 de ani juca 6-7 ore pe zi, până când lovitura aia nu îi mai intra. Eu întotdeauna am preferat un muncitor în faţa unui talent. Fiecare individ, în fiecare zi, progresează, se schimbă, este un alt individ. Dacă Becker (jucătorul german Boris Franz Becker, fost numărul 1 mondial n.red.) rămânea cu mentalitatea sportivă pe care a avut-o la 17 ani, câştiga cel puţin 25 de Grand Slamuri”. 


40 mil. euro valoarea investiţiei în construcţia Ţiriac Tower,

semnificativ mai mare decât valoarea anunţată iniţial, de 33 mil. euro


Întrebat dacă această filosofie se aplică şi în business, în felul în care îşi alege oamenii de la conducerea afacerilor din grupul Ţiriac, el a spus: „E un pic diferită treaba cu businessul decât cu sportul – pentru că dacă în business angajezi pe cineva, îi dai un salariu şi te aştepţi ca pe acest salariu să îţi returneze înapoi munca. Este foarte greu încă acum în România, şi-acum, după 32 de ani, să ai o cultură a muncii pe care părinţii tăi nu au avut-o, nici bunicii tăi nu au avut-o, această datorie a muncii. La noi e foarte comun să spui «Aoleu, domnule Ţiriac, am o problemă foarte personală astăzi.» Nu există aşa ceva, la nemţi dacă întârzii 10 minute, întâi te trimit la un spital de boli nervoase şi apoi discută”.

Ţiriac este considerat cel mai bogat român, cu o avere care depăşeşte 6 miliarde de euro, potrivit articolelor anterioare ZF. Dacă până acum, el era un investitor pe termen lung, cu diverse active, de câţiva ani încoace a început un proces de vânzare a acestora. În ultimii ani, a vândut active de peste 1,2 miliarde de euro.

În ceea ce priveşte investiţiile viitoare ale omului de afaceri, acestea vor fi direcţionate în afara Capitalei, potrivit lui Petru Văduva, CEO al Ţiriac Group, prezent şi el la eveniment. „Ţinta noastră este să dezvoltăm locuri de calitate, eficienţă, nu ne interesează volumul. Terenul din Timişoara pe care l-am vândut era un teren care se preta retailului, nu este în ADN-ul nostru să dezvoltăm genul acesta de proiect”, a spus el referindu-se la cea mai recentă tranzacţie, un teren din judeţul Timiş de 14,5 hectare vândut către Dedeman. Grupul Ţiriac, prin braţul său de imobiliare, va dezvolta însă două cartiere rezidenţiale, unul în Braşov şi un altul în Timişoara: „În Braşov va fi un cartier rezidenţial adresat mass market. În Timişoara avem, de asemenea, un teren special, fostul abator, un monument istoric pe care îl renovăm, va fi tot rezidenţial. Dorinţa noastră este să fim un dezvoltator orietat pe mid-high market”. La Braşov terenul unde va fi dezvoltat proiectul se întinde pe circa 25.000 de metri pătraţi, iar la Timişoara, pe 35.000 de metri pătraţi. Pentru ambele proiecte, vor depune cererile pentru autorizaţiile de construcţie şi vor demara proiectele în funcţie de primirea acestora. Petru Văduva nu a precizat la ce valoare se vor ridica investiţiile: „În prezent există o volatilitate a preţurilor de construcţie. În funcţie de această volatilitate, vom decide odată ce avem autorizaţia de construcţie unde stăm – trebuie să facem un proiect de prefezabilitate, dacă vor rămâne costurile foarte mari şi puterea de cumpărare nu se ajustează, atunci înseamnă că cererea va fi mult mai mică, atunci va trebui să ştim exact cum jucăm – nu poţi să construieşti un proiect care nu este profitabil”.

Eu nu mă văd foarte optimist când vine vorba despre viitorul economic al globului. Există repercusiuni pe toată planeta, e foarte simplu: Rusia, Ucraina livrau 25% din cerealele omenirii. Acestea nu mai sunt. India spune: «Le facem noi». Între a spune şi a face e cale lungă. Atunci, românii trebuie să se pregătească pentru vremuri un pic mai grele. Atât timp cât însă există lume, există speranţă. Să nu dăm din rău în mai rău. Ion Ţiriac

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Ion Tiriac,
om de afaceri

Citeşte pe prosport.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.