Cum se luptă cartea cu televizorul

Autor: Ioana Mihai Postat la 06 iunie 2012 140 afişări

“Vreau să fur o oră dintre cele patru de consum TV”, spune Dan Vidraşcu, directorul general al celei mai mari edituri de pe piaţa românească. El simte o concurenţă acută din partea televizorului, nu a celorlalte edituri. Consumul de carte s-a redus cu 40% faţă de 2007 şi suntem codaşii Europei la citit. Ce e de făcut şi cât ajută târgurile de carte?

"Citesc patru cărţi în fiecare săptămână şi nu mă uit la televizor; şi nu îmi place să citesc pe iPad, ci cărţi din hârtie", spune Radu Timiş, antreprenorul care a clădit grupul de firme CrisTim. Tot el spune că preferă să răsfoiască, în fiecare dimineaţă, şi ziarele, având abonament atât pentru acasă, cât şi pentru la birou. Ca el însă nu sunt mulţi români, dovadă că piaţa cărţii a scăzut cu circa 40% de-a lungul ultimilor cinci ani, după estimările lui Dan Vidraşcu, director general al Editurii Litera. Piaţa anuală a cărţilor ajunge la circa 60 de milioane de euro, cifră ce nu include vânzările de manuale şi pe cele de la chioşcuri, care ridică pragul la o valoare aproape dublă, conform unor estimări.

Chiar şi aşa, românii citesc prea puţin. Chiar şi prin comparaţie cu vecinii unguri, unde piaţa cărţii are o valoare de trei ori mai mare, la o populaţie de peste două ori mai mică. Iar faţă de ţări precum Germania, Franţa sau Mare Britanie nici măcar nu încap termeni de comparaţie, pentru locuitorii din astfel de ţări cititul fiind o nevoie zilnică, spune Mihai Mitrică, director executiv al Asociaţiei Editorilor din România. El punctează că studii pentru piaţa locală de carte nu au fost făcute în ultimii zece ani, iar un demers în acest sens nu este facil, de vreme ce multe edituri nu sunt transparente şi nu declară vânzările de carte, aşa cum se întâmplă în alte ţări.

Asociaţia a organizat la finalul săptămânii trecute, vreme de cinci zile, Bookfest, eveniment ajuns la a şaptea ediţie. De-a lungul celor cinci zile ale salonului, au avut loc peste 250 de evenimente culturale: lansări şi prezentări de carte, cd-uri, audio-book-uri şi expoziţii, sesiuni de autografe, mese rotunde, dezbateri la care au participat personalităţi ale lumii literare şi artişti. Cu toate acestea, în timpul celor două târguri anuale de carte - Bookfest şi Gaudeamus - vânzările de carte nu depăşesc 20%-25% din rulajul unei luni, cel puţin în cazul Litera, cea mai mare editură de pe piaţa românească în funcţie de cifra de afaceri. Compania a avut anul trecut venituri de 43 de milioane de lei şi un profit de 500.000 lei, iar previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări în scădere, dar cu un profit mai mare. Dan Vidraşcu, care are 33 de ani şi e implicat în afacerea fondată în 1989 de tatăl său la Chişinău de la 18 ani, crede că vânzările vor scădea uşor anul acesta din pricina reducerii tirajelor de cărţi vândute împreună cu ziare şi reviste. "Deşi mulţi editori ne-au criticat, spunând că distrugem piaţa de carte cu preţurile din proiectele dedicate chioşcurilor, le-am răspuns mereu că argumentele lor nu sunt întemeiate", spune Vidraşcu, care este acum director general în cadrul editurii în care mai sunt implicaţi tatăl său, fratele şi soţia sa.

Explicaţia este foarte clară: un titlu al unui autor român se vinde în circa 3-4.000 de exemplare pe an, "în cel mai bun caz", prin intermediul librăriilor şi al vânzărilor online. Or cel mai bine vândut tiraj, care a ajuns la 250.000 de exemplare vândute într-o singură săptămână, a fost "Cel mai iubit dintre pământeni". "Piaţa era inertă", argumentează Vidraşcu, care spune că prin proiectele derulate până acum a accesat o piaţă care nu are nicio legătură cu librăriile. Litera a ajuns ca prin intermediul proiectelor speciale pentru chioşcuri să ruleze 55% din cifra de afaceri a anului trecut, marjele de profit fiind mai mici decât prin celelalte canale. Distribuţia limitată este una dintre principalele cauze ale vânzărilor reduse de carte, spune oficialul Litera, care va scoate pe piaţă anul acesta în jur de 450 de noi titluri şi are în portofoliu, active şi pe stoc, cu posibilitate de livrare imediată, 970 de titluri. La nivelul întregii ţări există doar câteva sute de librării, în timp ce chioşcurile de ziare sunt de ordinul miilor. Pe de altă parte, editurile nu au nici reţele proprii de desfacere, nici bugete de marketing pentru a putea impune un produs. "Oamenii trebuie să caute, să vrea lucrurile. Avem nevoie de aceleaşi instrumente ca orice producător din această lume", spune antreprenorul.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
carte piata,
citit,
cititori,
analiza
/analize/comert/cum-se-lupta-cartea-cu-televizorul-9696373
9696373
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.