Cum să faci bani din vânzarea de uşi de garaj

Autor: Neferu Postat la 07 octombrie 2011 464 afişări

Cu telecomanda, bineînţeles. Aşa văzuse în filmele americane Ciprian Oprea şi a vrut să vândă şi el în România uşi de garaje automatizate. Care poate fi pasul următor pentru cineva care a importat şi a produs primele uşi de garaj cu telecomandă din România?

Construcţia unei case parcă nu e suficientă dacă automobilul personal nu are şi el o "cameră" la parter, în care intră printr-o uşă maro sau albă. Aşa am văzut în filmele americane, aşa ne place. Şi chiar dacă moda garajelor cu uşi manuale sau automatizate începe să prindă, puţini ştiu că asemenea produse se fabrică şi în România. Povestea începe în urmă cu 13 ani, când Ciprian Oprea, acţionarul majoritar al grupului MCA, avea 25 de ani şi tocmai terminase Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii în Bucureşti. Primele produse comercializate de firmă veneau din import şi abia ulterior s-a trecut la producţie, însă prima uşă nu a ieşit pe poarta unei fabrici în adevăratul sens al cuvântului, ci prin spatele blocului. "Prima uşă de garaj am făcut-o într-un apartament la etajul şase. Avea trei metri şi 100 de kilograme, nu a încăput în lift şi am fost nevoiţi să o cărăm pe scări. Veneau clienţi mai mulţi şi, pentru că utilizam liftul, a trebuit să plătim mai mult la întreţinere", îşi aminteşte Oprea.

Abia în 2000 firma a început să producă în adevăratul sens al cuvântului, însă nu uşi, ci rulouri termice pentru ferestre, într-un atelier de 100 de metri pătraţi în localitatea Dobroieşti din judeţul Ilfov. În 2001 a demarat şi producţia de uşi secţionale. "Nu oricine îşi permitea la acea vreme să cumpere astfel de uşi. Cu toate acestea, a prins, iar replica de vânzare pe care o foloseam pentru a le arăta clienţilor ce vindem era <ca în filme>", explică Oprea.

Firma a mai trecut cu producţia şi pe fosta platformă industrială UMEB din Capitală, pe care se află în prezent mallul Cotroceni Park, iar de şapte ani producţia se face la Jilava, în judeţul Ilfov.

"Activităţile de producţie se întind pe o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, însă avem în plan o investiţie de circa un milion de euro, care cel mai probabil se va concretiza la începutul lui 2012 şi care va creşte suprafaţa de producţie cu încă 2.000 de metri pătraţi", explică Oprea. Capacitatea de producţie a fabricii din Jilava se ridică la 10.000 de uşi şi 15.000 de rulouri termice pe an, iar deocamdată se lucrează la o capacitate de 70%, respectiv de 80%.

Investiţia de un milion de euro ar urma să permită firmei să scoată pe uşa fabricii 15.000 de uşi şi 25.000 de rulouri în fiecare an. "Pentru extinderea capacităţii de producţie vom folosi preponderent finanţare din credite bancare", spune Oprea.Din grupul MCA, controlat de trei persoane fizice (Ciprian Oprea, Raluca Oprea şi Valentin Cuca), fac parte compania Milca, care are ca activitate principală producţia, precum şi alte firme cu activităţi conexe de servicii sau distribuţie.

Vânzările pe grup au înregistrat un avans de circa 50% în primele şase luni ale anului, până la circa 4 milioane de euro, iar pentru întreg anul 2011 sunt estimate afaceri totale de 10 milioane de euro, în condiţiile în care anul trecut MCA a avut un business de 6,5 milioane de euro. "Avansul se datorează unei munci susţinute, dar şi faptului că piaţa de uşi în 2011 nu a scăzut, ci a stagnat, iar la termostoruri (rulourile termice pentru ferestre - n. red.) s-a înregistrat o creştere a pieţei, în condiţiile în care cei care sunt interesaţi de aceste produse, mai exact tâmplarii, practic le-au împins în piaţă."

În ceea ce priveşte rulourile termice, mai e mult de lucrat în privinţa educării consumatorilor români. În prezent, doar 1,4% din ferestrele din România au rulouri termice, în contextul în care în Germania ponderea este de 60%. Iar în condiţiile în care România este o piaţă de "preţ", unde contează mai mult cât costă un produs decât calitatea sa în sine, MCA a început încă de acum un an să exporte.

Acum trimite produse către Ungaria, Bulgaria, ţările ex-iugoslave, dar şi către pieţe vest-europene, precum Italia, Belgia, Franţa sau Austria. "Atâta timp cât în România există o presiune de preţ, iar piaţa a scăzut, nu am dorit să reducem salariile sau să facem concedieri, astfel că ne-am gândit cumva să mărim piaţa de desfacere. Dacă nu ne putem lua banii din România, luăm de la cei care pot plăti preţuri mai mari."În consecinţă, exporturile au reprezentat în primul semestru circa 12% din vânzările grupului, echivalentul a aproape 500.000 de euro, însă, pentru întreg anul 2011, compania speră ca exporturile să genereze aproape o treime din vânzări.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
telecomanda,
Ciprian Oprea,
MCA
/analize/comert/cum-sa-faci-bani-din-vanzarea-de-usi-de-garaj-8821716
8821716
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.