Vacanţa ideală este un concept extrem de vag, oricât de mult ne dorim să o definim. Pentru unii înseamnă doar somn şi relaxare, în timp ce alţii visează să escaladeze munţi sau să practice sporturi extreme. În plus, opţiunile depind de ţară, de buget, de contextul geopolitic în care se găseşte fiecare turist. Chiar şi aşa, indiferent ce ne dorim de la vacanţă, pasiunile şi experienţele continuă să fie factori esenţiali în modelarea industriei turismului. Şi indiferent pe unde mergem şi în ce mod ne relaxăm, mâncarea rămâne un aspect esenţial al oricărei călătorii.

În încercarea de a identifica câteva tendinţe globale, Mastercard Economics Institute (MEI) a lansat recent un raport care analizează obiceiurile globale de consum în materie de călătorii, inclusiv în privinţa gastronomiei. Când vine vorba de mâncare, preferinţele sunt extrem de subiective şi influenţate de backgroundul cultural, de gusturile personale, restricţiile alimentare şi experienţele individuale. Drept urmare, există multe moduri de a măsura care sunt cele mai bune destinaţii culinare. O variantă este să ne uităm la cât de diverşi sunt clienţii, din câte ţări provin ei, identificând astfel cele mai „globalizate” oraşe din punct de vedere culinar.

Surprinzător, sau nu, în cazul României nu Bucureştiul ocupă locul fruntaş, ci Braşovul, unde, în medie, restaurantele au atras anul trecut turişti din 38 de ţări. Comparativ, vecinii noştri de la sud apar pe listă cu Varna şi cu o medie similară, de 38 de naţionalităţi care au format clientela restaurantelor din oraş.

În vârful clasamentului format din 43 de ţări şi oraşe se află Istanbul, ale cărui restaurante găzduiesc în medie clienţi de 67 de naţionalităţi diferite. Localizarea oraşului pe două continente influenţează puternic gastronomia locală, în ale cărei arome se simt influenţe asiatice, meditaraneene, est-europene şi arabe. Pe locul doi se află Cannes (Franţa), urmat de Interlaken (Elveţia), Bali (Indonesia), Barcelona (Spania) şi Dubrovnik (Croaţia), toate atrăgând vizitatori din întreaga lume datorită gastronomiei vibrante.

Braşovul  este cu siguranţă o destinaţie de top atât în rândul românilor, cât şi al străinilor care ne vizitează. Fie că ajung în zonă pentru o excursie de o zi din Bucureşti sau parte a unui circuit mai amplu prin Transilvania, numeroşi turişti descoperă indirect şi calităţile gastronomiei locale.

„Sectorul turistic din Europa continuă să demonstreze o rezilienţă remarcabilă. Chiar şi în contextul incertitudinii economice, observăm o orientare clară a călătorilor europeni către experienţe care oferă sens personal şi valoare pe termen lung. Fie că vorbim despre retreaturi pentru starea de bine, explorări culturale sau aventuri în natură, europenii prioritizează călătoriile care sunt aliniate cu propriile valori şi aspiraţii”, a declarat în raport Natalia Lechmanova, economist-şef pentru Europa în cadrul Mastercard Economics Institute.

Pe plan global, Miami Beach, o Meca pentru bucătăria latino-americană şi caraibiană, ocupă primul loc pe lista oraşelor din SUA vizitate de gurmanzi, restaurantul din zonă primind, în medie, vizitatori din 56 de ţări diferite în 2024. New York City, un loc unde găseşti mâncare din toate colţurile lumii, apare şi el pe listă, alături de mai multe locaţii din California. În America Latină, cea mai globalizată destinaţie culinară este Cartagena (Columbia), în Asia-Pacific tronează Bali, în Orientul Mijlociu cei mai mulţi se îndreaptă spre Doha, iar dacă ajung în Africa cei mai dedicaţi „foodies” nu pot rata Marrakech.

Braşovul, pe scena globală

Pe această scenă globală, Braşovul nu se poată lăuda cu cifre impresionante, dar el este cu siguranţă o destinaţie de top atât în rândul românilor, cât şi al străinilor care ne vizitează. Fie că ajung în zonă pentru o excursie de o zi din Bucureşti sau parte a unui circuit mai amplu prin Transilvania, numeroşi turişti descoperă indirect şi calităţile gastronomiei locale. În ultimii ani, în afară de reşedinţa judeţului, numeroase sate din împrejurimi au început să atragă tot mai mult atenţia vizitatorilor din toată lumea, după ce casele bătrâneşti au fost transformate în pensiuni cochete şi potecile ce legau pe vremuri dealuri şi păduri au devenit trasee turistice.

Statistic, judeţul Braşov a atras anul trecut 1,5 milioane de turişti, din care 12% dintre ei străini, ocupând locul trei la nivel naţional, după Bucureşti şi Constanţa, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Acelaşi loc îl ocupă şi când vine vorba de numărul înnoptărilor, cu un total de
2,8 milioane. Dintre turiştii străini, cei mai mulţi au venit din Germania, Israel, SUA, Spania, Republica Moldova şi Polonia. Amplasarea lui geografică, aproape de Capitală, la poalele munţilor, dar putând fi şi loc de plecare pentru explorarea multor zone pitoreşti din Transilvania face ca Braşovul să atragă turişti cam tot anul, fie pentru city break, schi, Crăciun, Revelion sau Paşte. În ceea ce priveşte capacitatea de cazare, în judeţul Braşov există 947 de unităţi, cu un total de 28.493 locuri, din care 10.646 în hoteluri, 5283 în pensiuni agroturistice şi 3.646 în pensiuni turistice. La nivel regional, Braşov ocupă locul I în cadrul Regiunii Centru în clasamentul judeţelor după numărul de sosiri, cu o pondere de 47%, urmat de judeţele Sibiu (17,5%), Mureş (15,3%), Alba (8,1%), Harghita (6,9%) şi Covasna (5,2%).  Durata medie a sejurului a fost în 2024 de 1,9 zile, mai mică decât cea din 2023 (două zile). 

Cu siguranţă, indiferent de unde vine, niciun turist nu ratează în Braşov zona centrală, Piaţa Sfatului, Biserica Neagră şi străduţele alăturate, unde s-a dezvoltat un adevărat pol gastronomic. Fie că eşti în căutare de bucate tradiţionale sau preferi meniuri mai internaţionale, Braşovul are ceva de oferit fiecăruia. Dacă e să estimăm cam câte restaurante se află în oraş, platforma Tazz listează de exemplu 280 de restaurante partenere, iar pe siteul de review-uri Tripadvisor sunt evaluate peste 350 de localuri, cu specific românesc, italian, mediteraneean, vegan, cu burgeri, pizza sau fast-food. Atractivitatea Braşovului nu este limitată doar la oraş, ci şi la satele împrăştiate în jurul lui, unde mici antreprenori curajoşi pariază pe alt tip de turism decât cel de masă. Dedicate celor care caută originalitatea, individualitatea, şicul ascuns sau eleganţa delicată, mici restaurante deschise în foste ferme, şoproane sau ridicate de la zero aşteaptă turistul curios, dornic de linişte şi pofticios.