Povestea Flying Tiger Copenhagen începe cu mult înainte de primul magazin Tiger şi de ideea produselor care se vând cu 10 coroane daneze (aproximativ 7 lei în prezent). Lennart Lajboschitz s-a născut la Copenhaga în 1959. Tatăl său era un comerciant evreu, originar din Polonia, care fugise din ţară înainte de război şi ajunsese să lucreze în comerţul angro cu sparanghel, iar mama sa, de origine suedeză, era educatoare, potrivit unui profil publicat de Evening Standard. Lajboschitz povesteşte că a crescut într-o familie în care copiii erau încurajaţi să pună întrebări şi să îşi exprime opiniile, mai scrie The Standard. Potrivit aceleiaşi surse, la 16 ani a renunţat la şcoală. Nu avea un plan de carieră şi nici pregătire în business.

A început să călătorească şi să îşi finanţeze drumurile din tot felul de activităţi: a vândut benzi desenate, a făcut fotografii şi a antrenat o echipă de tenis de masă. La 20 de ani a cunoscut-o pe Suzanne, viitoarea sa soţie şi parteneră de business, la manifestaţiile de 1 Mai din Copenhaga. A urmat o perioadă în care cei doi au călătorit, obişnuiau să plece pentru câteva luni cu rucsacul în spate, apoi se întorceau în Danemarca pentru a câştiga banii necesari următoarei călătorii.

  Pentru o perioadă, Lajboschitz a ajuns chiar la o yeshiva din Ierusalim. Nu pentru că ar fi fost religios, avea să explice ulterior, ci pentru că voia să înveţe mai mult. Profilul publicat de CTech notează că această perioadă a venit după anii în care el şi Suzanne călătoriseră împreună şi înainte ca drumul lor să se îndrepte spre antreprenoriat.

Cei doi au avut ulterior patru copii. Primul business a pornit dintr-o problemă foarte concretă. Tatăl lui Lennart, care lucra în comerţ, rămăsese cu un lot de umbrele defecte returnate de clienţi. În loc să le arunce, Lennart şi Suz le-au reparat şi au început să le vândă în târgurile de vechituri. Un studiu realizat la Copenhagen Business School menţionează un stoc de 40 de saci de umbrele defecte. Experienţa s-a dovedit şi distractivă, şi profitabilă, astfel că cei doi au început să importe alte umbrele din Taiwan şi au adăugat treptat curele şi ochelari de soare în oferta lor, potrivit CBS Research. Lajboschitz avea să spună ulterior că târgurile au fost o şcoală importantă pentru el. Acolo se afla permanent în faţa clientului şi vedea imediat dacă o idee funcţionează sau nu.

Într-un interviu acordat The Irish Times, antreprenorul îşi rezuma filosofia printr-o raportare neobişnuită la eşec: dacă încearcă zece lucruri şi numai două funcţionează, celelalte opt nu sunt neapărat eşecuri, ci experienţă. Pe măsură ce cantitatea de marfă a crescut, cei doi au avut nevoie de un spaţiu pentru stocare. Ocazia a apărut în 1988, când parterul unei clădiri aflate aproape de locuinţa lor a devenit disponibil. Spaţiul putea fi folosit nu numai ca depozit, ci şi ca magazin. În octombrie 1988, Lennart şi Suz au deschis astfel Zebra, primul lor magazin permanent din Copenhaga. Aici vindeau umbrele, ochelari de soare, şosete şi mărfuri provenite din stocuri excedentare, potrivit istoriei oficiale Flying Tiger Copenhagen. Pentru a aduce oameni în noul magazin, Lajboschitz a publicat un anunţ în ziarul local prin care promitea primilor 100 de clienţi câte o umbrelă pentru numai o coroană daneză.

Le vindea în pierdere, dar pariul era că, odată intraţi în magazin, oamenii aveau să cumpere şi alte produse. Aproximativ 150 de persoane aşteptau în faţa magazinului în ziua deschiderii, potrivit unei istorii daneze dedicate antreprenoruluiŞapte ani mai târziu a apărut ideea care avea să schimbe dimensiunea businessului. În 1995, Lennart Lajboschitz a deschis la Copenhaga primul magazin Tiger. Conceptul era foarte simplu: toate produsele costau 10 coroane daneze. Inclusiv numele magazinului era un joc de cuvinte: termenul danez pentru moneda de zece coroane are o pronunţie apropiată de cea a cuvântului „tiger”, potrivit istoriei oficiale a companiei. În spatele preţului mic începea însă să se contureze un model de retail mai greu de copiat decât părea. Produsele erau accesibile, dar designul şi umorul le diferenţiau de oferta unui magazin discount tradiţional.

Obiectele de zi cu zi erau reinterpretate astfel încât vizita în magazin să devină şi o formă de descoperire. Ideea potrivit căreia designul bun nu trebuie să fie scump a rămas până astăzi parte din poziţionarea Flying Tiger Copenhagen. Creşterea a venit repede. Până în anul 2000, reţeaua ajunsese la aproximativ 40 de magazine în Danemarca, iar în 2001 a început expansiunea internaţională, cu primul magazin din afara ţării deschis la Reykjavik, în Islanda, potrivit unor studii despre dezvoltarea companiei. (În 2012, dimensiunea atinsă de business a atras unul dintre marile fonduri europene de private equity. EQT a convenit achiziţia a 70% din compania-mamă Zebra A/S, în timp ce fondatorul şi ceilalţi acţionari au păstrat 30%. La acel moment, Tiger avea deja peste 170 de magazine în 16 ţări europene, iar EQT îşi anunţa intenţia de a accelera expansiunea internaţională. Creşterea a continuat puternic în următorii ani. EQT arată că, între momentul intrării sale în companie şi vânzarea participaţiei în 2021, Flying Tiger a trecut de la circa 200 de magazine în 16 ţări la aproximativ 900 de magazine în 27 de ţări din Europa şi Asia.

În aceeaşi perioadă, numărul angajaţilor a crescut de aproximativ şase ori, de la circa 1.000 la aproximativ 6.000. Brandul avea să devină Flying Tiger Copenhagen, iar modelul magazinului în care absolut toate produsele costau zece coroane a rămas în urmă. A rămas însă ideea iniţială: produse accesibile, schimbate frecvent, cu design scandinav şi suficientă surpriză încât cumpărătorul să găsească lucruri pe care nu intrase neapărat să le cumpere. În 2024, Flying Tiger Copenhagen a ajuns la venituri de 5,2 miliarde de coroane daneze, echivalentul a circa 700 de milioane de euro, în creştere cu peste 5%. Compania opera în 38 de pieţe şi a deschis în acel an magazinul cu numărul 1.000, intrând totodată pe pieţe noi precum Australia, Vietnam, Turcia şi Bahrain. EBITDA a ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria de 30 de ani a companiei de până atunci. Tot în 2025, compania a trecut printr-o schimbare importantă a structurii de capital. În cadrul restructurării au fost injectate 1,4 miliarde de coroane daneze, circa 188 de milioane de euro, bani utilizaţi inclusiv pentru rambursarea datoriilor istorice care limitaseră flexibilitatea companiei. CEO-ul Martin Jermiin şi CFO-ul Christian Kofoed Hertz Jakobsen au devenit atunci acţionari majoritari, cu sprijinul Nordea şi Danske Bank, în timp ce Treville & Co. a ieşit din acţionariat. Iar 2025 a adus o nouă bornă. Potrivit raportului anual publicat de Flying Tiger Copenhagen în iunie 2026, compania a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri din istoria sa, şi-a extins prezenţa la 44 de pieţe şi peste 1.100 de magazine, iar programul său de loialitate lansat recent a depăşit 1,2 milioane de membri. Într-un singur an, compania a intrat pe şase pieţe noi, franciza devenind unul dintre principalele motoare ale expansiunii internaţionale.

Trei lecţii de business din povestea Flying Tiger Copenhagen:

1. O problemă poate fi începutul unui business. Primii bani i-a făcut dintr-un lot de umbrele defecte pe care, în loc să le arunce, le-a reparat împreună cu Suz şi le-a vândut în târgurile de vechituri. De acolo au venit următoarele produse, primul magazin şi, în cele din urmă, Flying Tiger.

2. Nu toate ideile trebuie să funcţioneze. Lajboschitz spune că, dacă încearcă zece lucruri şi numai două reuşesc, celelalte opt nu sunt neapărat eşecuri, ci experienţă. Târgurile au fost locul în care a învăţat să testeze repede şi să vadă direct reacţia clientului.

3. Un concept simplu poate schimba dimensiunea unei afaceri. Tiger a pornit în 1995 de la o regulă uşor de înţeles – toate produsele costau
10 coroane daneze. Până în 2000 existau deja circa 40 de magazine, iar astăzi Flying Tiger Copenhagen are peste 1.100 de magazine în 44 de pieţe.