Ce se întâmplă dacă nu se prezintă la referendum 50% plus unu dintre alegători?

Autor: Crenguta Nicolae Postat la 29 iulie 2012 428 afişări

Mai exact, ţinând cont de mulţimea speculaţiilor din ultimele zile, poate fi demis Traian Băsescu de la Cotroceni şi dacă nu vin la vot jumătate plus unu dintre cetăţenii înscrişi pe listele electorale?

Validarea referendumului intră, conform legii, în atribuţia Curţii Constituţionale a României (CCR), care verifică dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia, într-o hotărâre care se publică în Monitorul Oficial.

Validarea referendumului, conform Legii referendumului 3/2000, este posibilă dacă la vot se prezintă cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor. Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă în urma desfăşurării referendumului, în condiţiile prezenţei la vot de cel puţin 50% plus unu dintre alegători, propunerea de demitere a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, conform articolului unic al Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, promulgată de preşedintele interimar Crin Antonescu şi publicată în Monitorul Oficial din 17 iulie.

Când a judecat constituţionalitatea Legii 131/2012, la 10 iulie, CCR a menţionat că aceasta este conformă cu Constituţia "în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente" special pentru a sublinia faptul că noua lege cu articol unic se va corobora, urmând logica juridică, cu Legea referendumului 3/2000, cea care a instituit de la bun început pragul de prezenţă de 50% plus unu pentru toate tipurile de referendum.

Dacă referendumul este validat, preşedintele Traian Băsescu este demis, iar în termen de trei luni, conform art. 97 (2) din Constituţie, Guvernul organizează alegeri prezidenţiale. Dacă referendumul este invalidat, la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii CCR, încetează interimatul lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României, iar Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor de preşedinte al României.

Decizia CCR privind validarea referendumului se adoptă cu o majoritate de două treimi dintre membri (respectiv 6 din cei 9 membri).

DE CÂTE VOTURI ESTE NEVOIE PENTRU DEMITERE?

Numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente este de 18.292.514, uşor mai mic decât la consultările electorale precedente, după cum urmează:

Referendum demitere preşedinte, mai 2007: 18.301.309

Referendum vot uninominal, noiembrie 2007: 18.296.459

Alegeri parlamentare, decembrie 2008: 18.464.274

Alegeri prezidenţiale, noiembrie 2009: 18.303.224

Alegeri locale, iunie 2012: 18.315.880.

Pentru aprobarea demiterii este necesar deci ca la vot să se prezinte cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, respectiv 9.146.258, iar majoritatea simplă - cel puţin 4.573.130 dintre aceştia - să voteze DA la referendum. Dacă însă există cel puţin 4.573.130 de voturi pentru demitere, iar la vot nu se prezintă numărul minim de alegători prevăzut de lege, referendumul nu poate fi validat.

Mai departe, în condiţiile în care preşedintele suspendat şi PDL au cerut alegătorilor să boicoteze referendumul şi în condiţiile în care toate sondajele de opinie au dat ca majoritară opţiunea pro-demitere, se poate estima că numărul voturilor DA va fi superior voturilor NU. Ca atare, premierul Victor Ponta a declarat, joi, că dacă pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu vor fi exprimate mai multe voturi decât cele cu care a fost ales în 2009, atunci "este închisă deja problema. Nu poate decât să plece. Nu mai are ce să facă altceva", lăsând de înţeles că un număr mare de voturi DA ar justifica demiterea chiar şi dacă nu s-ar întruni pragul de prezenţă la vot cerut de lege.

Cu alte cuvinte, dacă preşedintele Băsescu a fost ales în 2009 cu 5.277.068 de voturi, acum ar însemna că poate fi demis, de pildă, cu 5.277.069 de voturi DA, în virtutea principiului juridic al simetriei. Are temei legal această logică?

În Decizia 147 din 21 februarie 2007 privind una dintre legile de modificare a Legii referendumului, care voia să instituie praguri diferite de aprobare a demiterii preşedintelui în funcţie de felul cum a fost ales (din primul tur sau din al doilea tur), CCR arată că legea era neconstituţională, motivând astfel:

"Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă. Astfel, (...) în cazul Preşedintelui României, deţinerea acestei funcţii este încredinţată persoanei care a câştigat alegerile prezidenţiale, iar încetarea exercitării ei are loc ca urmare a unei hotărâri de condamnare pentru înaltă trădare, a aprobării demiterii prin referendum, a apariţiei unor incompatibilităţi etc. Aşadar, exigenţele stabilite de Constituţie pentru alegerea Preşedintelui României şi cele care se referă la demiterea acestuia în urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezintă instituţii juridice diferite, cu roluri şi scopuri diferite, fiecare având un tratament juridic distinct.

Astfel, alegerea Preşedintelui României este reglementată de un grup omogen de norme juridice, care stabilesc regulile privitoare la organizarea şi desfăşurarea scrutinului prezidenţial. (...) În schimb, demiterea prin referendum a Preşedintelui României nu are semnificaţia unei asemenea competiţii electorale. Dimpotrivă, ea reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave prin care Preşedintele României încalcă prevederile Constituţiei."

Prin urmare, pentru ca preşedintele Traian Băsescu să fie demis, nu poate fi invocat niciun alt temei legal decât cel prevăzut de legile referendumului, respectiv întrunirea unei majorităţi de voturi DA în condiţiile unui prag de prezenţă de 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste. La limită, dacă acest prag înseamnă 9.146.258, ar putea exista chiar 9.146.259 de voturi DA, fără ca referendumul să fie validat şi deci fără ca demiterea să poată avea loc.

În fine, dacă pragul de prezenţă nu este întrunit, adică mai mult de jumătate dintre alegători nu se prezintă la vot, nu se poate considera că absenţii pot fi asimilaţi unui vot pro-demitere, aşa cum se întâmplă în Parlament când o lege este aprobată tacit când nu există cvorum suficient ca s-o discute.

Mai exact, la ora actuală, după intrarea în vigoare a Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, legislaţia după care se organizează în România toate tipurile de referendum (pentru probleme de interes naţional, local şi pentru demiterea preşedintelui) a fost complet unificată, în conformitate cu recomandările CCR şi ale Comisiei de la Veneţia. Prin urmare, dacă la referendumul din 29 iulie nu s-ar prezenta 50% plus unu alegători, situaţia ar fi identică celei de la referendumul din noiembrie 2007, când electoratul a fost chemat să se pronunţe asupra propunerii de trecere la votul uninominal. Referendumul respectiv a fost invalidat pentru că nu au existat suficienţi alegători interesaţi să se pronunţe asupra ei (prezenţa a fost atunci de aproape 27%), iar propunerea a căzut, chiar dacă în favoarea ei s-au pronunţat peste 81% dintre alegătorii prezenţi la vot.

POATE URMA UN NOU REFERENDUM?

Hotărârea 34/12 a Parlamentului publicată în MO din 6 iulie prevede că "În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat."

Înseamnă aceasta că, în cazul unui referendum nevalidat, Parlamentul poate trece peste decizia CCR şi poate convoca un nou referendum sau chiar mai multe, interpretând că perioada de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu s-ar încheia doar atunci când un referendum validat ar decide demiterea lui sau reluarea funcţiei de preşedinte?

În Decizia 734 din 24 iulie 2012, referitoare la hotărârea 34/2012 a Parlamentului, CCR arată, referitor la atribuţiile sale de validare a referendumului, că "Nicio autoritate publică nu poate dispune în locul Curţii Constituţionale sau în mod contrar celor reţinute prin hotărârea general obligatorie a Curţii Constituţionale. Tot astfel, nicio autoritate publică nu poate dispune continuarea unei proceduri constatate ca fiind încheiată în mod oficial la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. i) din Constituţie şi în conformitate cu cele statuate prin această hotărâre."

CCR arată în continuare că, în situaţia unei eventuale nerespectări de către Parlament a hotărârii Curţii Constituţionale sau a convocării unui nou referendum de demitere "în cadrul aceleiaşi proceduri întemeiate pe art. 95 din Constituţie, procedură finalizată în momentul publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale pronunţate cu privire la referendum", hotărârea respectivă poate face la rândul ei obiectul controlului de constituţionalitate.

Ce ar decide CCR într-o astfel de situaţie este deja expus în Decizia 420 din 3 mai 2007, care arată că "în sensul prevederilor art.95 alin.(3) din Constituţie, referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui României reprezintă un act unic de manifestare a voinţei populare, care nu poate fi repetat în cadrul aceleiaşi proceduri, indiferent de rezultatul său".

Art.95 alin.(3) din Constituţie prevede că "Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui". Propunerea de suspendare a fost aprobată la data de 6 iulie, astfel încât unicul referendum posibil pentru demitere în cadrul acestei proceduri este cel din 29 iulie.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe comedymall.ro

/analize/ce-se-intampla-daca-nu-se-prezinta-la-referendum-50-plus-unu-dintre-alegatori-9907938
9907938
comments powered by Disqus
Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu } Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu }

Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourile din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, iar glumele „colegului de bancă'' au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

vezi continuarea
ZF.ro
Situaţia ciudată: Cel mai nou pacient bolnav de COVID-19 dă peste cap tot ce ştiam. Cum s-a putut întâmpla asta Situaţia ciudată: Cel mai nou pacient bolnav de COVID-19 dă peste cap tot ce ştiam. Cum s-a putut întâmpla asta
Pericol critic: Dacă patronii mor, nu o să mai avem nici angajaţi sau cine să plătească salariile
Mediafax
Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus
Top 10 ţări care îşi vor reveni cel mai rapid la finalul pandemiei de coronavirus, potrivit analiştilor
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.