Capriciile vremii şi pierderile fermierilor

Autor: Roxana Cârcior Postat la 09 mai 2017 198 afişări

Valul de frig din aprilie a produs pierderi mai cu seamă pentru culturile de pomi fructiferi. Nucii, cireşii, viţa de vie, merii sunt soiurile cel mai afectate, conform fermierilor. Cât de grave sunt pagubele, ce se poate face şi care sunt soluţiile la care pot apela fermierii români sunt doar câteva din temele conferinţei „Cum salvăm anul agricol”, organizată săptămâna trecută de Mediafax şi Agrointeligenţa.

Capriciile vremii şi pierderile fermierilor

În cazurile în care apar calamităţi, o eventuală despăgubire se poate acorda doar dacă paguba depăşeşte 30% din venituri, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu, în deschiderea conferinţei „Cum salvăm anul agricol”, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa. „Înţelegem, când apare o calamitate, să se ceară despăgubiri, dar trebuie să ne uităm şi la mărimea pagubei. Nu putem vorbi despre despăgubire ca acoperire a pierderilor din venit dacă paguba nu depăşeşte 30%”, a spus Daniel Botănoiu. Oficialul a mai menţionat că „la Ministerul Agriculturii, uşa noastră este deschisă, dar deocamdată nu salvăm nimic şi ne dorim să avem discuţii constructive cu fermierii”.

Pe de altă parte, directorul general al fermei agricole Insula Mare a Brăilei (IMB), Lucian Buzdugan, a declarat că tehnologia pe care o utilizează în exploataţie se bazează pe ciclul natural îngheţ-dezgheţ, iar solul este foarte puţin atins, astfel că de şapte ani terenurile cultivate în Insula Mare a Brăilei nu au mai fost arate. Insula Mare a Brăilei este cunoscută ca una dintre cele mai mari şi mai performante exploataţii agricole din ţară şi din Europa.

„Văd că primăvara cultivatorii discuiesc terenul şi mă întreb de ce. Discuirea risipeşte apa din sol, îl şi tasează, iar costurile de exploatare sunt mult mai mari. Eu de şapte ani n-am mai arat terenurile. Valorificăm ciclul îngheţ-dezgheţ şi astfel afânarea terenului pe o adâncime de 20-25 de centimetri se face natural. În plus, consumul de motorină scade de la 50 la 22 de litri la hectar”, explică Lucian Buzdugan.

Directorul general al IMB a mai arătat că, pentru a reduce costurile de producţie, utilizează inclusiv resturile vegetale („La ceilalţi, humusul din sol scade pentru că materia organică este foarte puţin utilizată”), foloseşte apă dedurizată la irigaţii şi îngrăşăminte în formă lichidă. Mai mult, „noi nu ne atingem de sol decât o singură dată pe an. Gândiţi-vă că o trecere peste sol înseamnă 7% tasare, iar într-un an sunt şapte treceri, din primăvară până în toamnă. Vă recomand să utilizaţi maşini care să fie modulate în aşa fel încât să faceţi o singură trecere peste sol pe an”, a spus Lucian Buzdugan participanţilor la conferinţă.

Un rol important în eficientizarea activităţii fermierilor este asocierea acestora, dar de-a lungul anilor acest proces s-a dovedit greoi, mai cu seamă din pricina reticenţei agricultorilor. Carrefour, al doilea cel mai mare retailer din România după cifra de afaceri, şi-a înfiinţat propria cooperativă agricolă, denumită Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti, care cuprinde la început 80 de familii de producători agricoli, care vor livra în jur de 5.000 tone de legume, recoltate de pe o suprafaţă de 60 de hectare, potrivit reprezentanţilor companiei. Cooperativa Agricolă Vărăşti, prin care Carrefour preia producţia din câmp şi o listează în magazinele proprii, a început cu 4-5 producători şi are acum peste 80 de familii partenere, declară Mircea Isvoranu, manager achiziţii legume fructe al Carrefour.

„Noi suntem primii retaileri care au deschis dialogul cu producătorii agricoli, în urmă cu 14 ani, şi acum avem în total 360 de producători care ne sunt parteneri, iar peste 90% din produsele noastre marcă proprie sunt fabricate în România. Astfel că am demarat şi programul Cooperativa Agricolă Vărăşti, cu 4-5 familii la început, şi am ajuns la peste 80 de familii partenere în prezent”, spune Mircea Isvoranu.

Oficialul de la Carrefour a mai arătat că toate părţile implicate în acest proiect - producători, retailer şi clienţi - au avantaje de pe urma colaborării. „Clienţilor le oferim gustul românesc şi prospeţimea produselor, vândute la o zi după recoltare, iar, noi - ca retaileri - avem un parteneriat sigur şi constructiv, iar producătorii au siguranţa vânzării şi reducerea pierderilor”, conform lui Isvoranu. Potrivit acestuia, „producţia de 5.000 de tone pe an, preluată de la Vărăşti, este planificată sezon cu sezon, trimestrial, lunar, săptămânal şi zilnic”, astfel încât „fiecare dintre fermieri ştie exact ce are de făcut”.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.