♦ Transportul aerian este singurul sector din România în care liderul, cu o cotă de peste 50% din piaţă, nu plăteşte taxe şi impozite aferente activităţii derulate pe plan local ♦ Wizz Air declară, în raportul grupului, venituri de 561 mil. euro din activitatea pe plan local, dar nu are o SA sau o SRL în România.

În lupta împotriva evaziunii fiscale, guvernul Bolojan spune că orice operator aerian ar trebui să aibă un sediu fiscal în România pentru a plăti taxe şi impozite. Sectorul aviaţiei este singurul domeniu în care liderul detaşat al pieţei, Wizz Air, cu o cotă de peste 50% din piaţă, nu raportează rezultate financiare în România.

Datele publice arată că Wizz Air nu a mai depus niciun bilanţ financiar în România din anul 2022, când sucursala Wizz Air Hungary avea afaceri zero şi pierderi de 251 mil lei, iar sucursala Wizz Air Malta nu avea cifre trecute în bilanţ.

Deşi nu raportează în România, Wizz Air publică anual în raportul companiei mamă veniturile înregistrate pe piaţa locală şi care în anul fiscal 2024-2025 au fost de 561 mil. euro.

Anul financiar al companiei se încheie în luna martie, de aceea raportul include atât o parte din anul 2024, cât şi primul trimestru din 2025.

Luând în calcul veniturile de 561 mil. euro din România, cărora li s-ar aplica taxa de 1% din cifra de afaceri, şi o medie de 1.000 de angajaţi pentru care Wizz Air ar plăti taxe în România, ZF a calculat că doar în ultimul an operatorul aerian ar fi plătit cel puţin 10 mil. euro taxe dacă ar fi avut sediul fiscal în ţară.

Legislaţia europeană le permite însă companiilor aeriene să funcţioneze în orice stat din blocul comunitar fără a avea o entitate în fiecare din statele în care sunt prezente.

Ca soluţie alternativă la situaţia în care companiile nu îşi vor deschide un sediu fiscal în România, guvernul ar putea introduce o taxă fixă pe biletul de avion, fără să fie menţionată valoarea acestei taxe. Chiar şi cu o taxă de 1 euro per bilet vândut, statul ar putea încasa 16 mil. euro doar din activitatea companiei aeriene Wizz Air, liderul pieţei locale de aviaţie, care esti­mează 16 milioane de pasageri în acest an.

În raportul anual nu este menţionat ce profit face Wizz Air din activitatea locală, însă profitul total al grupului a fost de 167 mil. euro, iar profitul realizat în România ar putea să fie de circa 25 mil. euro dacă ne raportăm la cât reprezintă piaţa locală în veniturile companiei, adică 15%.

ZF a consultat un contabil şi a calculat cât ar trebui aproximativ să plătească taxe Wizz Air dacă ar avea enitate în România. Cu venituri de 561 mil. euro şi profit de 25 mil. euro, Wizz Air s-ar încadra la impozitul de 1% pe cifra de afaceri şi nu la 16% din profit, astfel, ar plăti 5,6 milioane de euro impozit pe cifra de afaceri la bugetul de stat. Impozitul de 16% din profit se plăteşte în situaţia în care este mai mare valoarea decât impozitul de 1% pe cifra de afaceri. Acestora li se adaugă şi taxele pe salarii, în jur de 5,8 milioane de euro, dacă este luat în calcul salariul mediu din România din 2024 de 5.600 de lei.

Problema taxelor plătite de companiile aeriene a fost recent şi un subiect de dispută între Jozsef Varadi, CEO al grupului Wizz Air şi compania naţională Tarom. Şeful Wizz Air a spus că îi pare rău de românii care trebuie să plătească pentru situaţia financiară a Tarom. În replică, compania de stat a spus că Wizz Air nu plăteşte taxe şi impozite în România din 2012.

Anul acesta, operatorul ungar se aşteaptă la un număr de 16 milioane de pasageri transportaţi înspre şi dinspre aeroporturile locale. Cu astfel de cifre, Wizz Air deţine jumătate din piaţa locală de aviaţie.

ZF a întrebat de-a lungul timpului reprezentanţii Wizz Air dacă au în plan să deschidă o entitate în România, care să reflecte activitatea de pe plan local. În trecut, Jozsef Varadi a declarat pentru ZF că deschiderea unei companii în România face parte din planurile operatorului, însă nu a avut un termen pentru când ar urma să se întâmple acest lucru.

Wizz Air nu are o companie locală prin care să raporteze veniturile încasate pe plan local, la fel cum se întâmplă şi în cazul multor altor companii aeriene, astfel că nu plăteşte taxe şi impozite statului român, deşi este cel mai mare operator de pe plan local. Legislaţia europeană permite acest lucru în industria aviatică.

Totuşi, Wizz Air are o sucursală pe plan locală, numită Wizz Air Hungary LTD, care funcţionează ca un centru de cost, astfel că veniturile încasate din bilete nu sunt înre­gistrate pe această companie, ci direct de compania-mamă. Compania nu şi-a mai raportat situaţia financiară din 2022, când cifra de afaceri a fost zero, însă erau înregistraţi 1.000 de angajaţi. De asemenea, sucursala a avut pierderi de 251 mil. lei, care reprezintă cheltuielile operaţionale ale sucursalei. Operatorul aerian mai deţine o sucursală, înfiinţată în 2022, numită Wizz Air Malta LTD, unde nu a fost deloc depus vreun bilanţ financiar. Astfel, sucursala figurează cu zero cifră de afaceri, profit şi angajaţi.

Dintre ţările în care activează, România este a doua ţară în care Wizz Air are cotă de piaţă de peste 50%, după Albania.

Activitatea companiei a crescut semnificativ în ultimii ani şi a ajuns să deţină monopolul şi după căderea Blue Air din 2022, lăsând loc liber în piaţă, care a fost ulterior acoperit rapid de Wizz Air.

Pentru anul acesta, compania îşi propune să adauge 3 milioane de pasageri în plus faţă de anul trecut, când a transportat 13 milioane de pasageri.

„În acest an, vom transporta un număr estimativ de peste 16 milioane de pasageri spre şi dinspre România. Spre şi dinspre cele două baze din Bucureşti, ne aşteptăm să transportăm mai mult de 8,3 milioane de pasageri, cu 7,5 milioane la Otopeni şi 850.000 la Băneasa“, spune Mauro Peneda, managing director la Wizz Air Malta.

România nu este importantă doar din punctul de vedere al veniturilor generate, dar Wizz Air are cea mai mare bază aeriană din reţeaua grupului ungar în Bucureşti. Mai mult, peste 20% din personalul Wizz Air este de naţionalitate română. Cu toate acestea, compania nu are o entitate pe plan local. În principal, zborurile dinspre şi înspre aeroporturile locale sunt operate de compania Wizz Air Malta, parte din grupul ungar Wizz Air. Înainte, zborurile erau operate de Wizz Air Ungaria, acolo unde este şi compania mamă a grupului.

Expansiunea companiei nu se opreşte însă aici. Recent, Wizz Air a mutat o parte din zborurile de pe Otopeni pe aeroportul din Băneasa, unde opera deja câteva zbo­ruri încă de anul trecut.

Wizz Air a alocat a doua aeronavă bazei de la Aero­portul Băneasa şi nouă rute vor fi relocate de pe Otopeni pe Băneasa, cinci dinspre acestea urmând să fie operate exclusiv de pe aeroportul secundar al Capitalei. Mai mult, în toamna acestui an, compania va adăuga şase rute noi de pe aeroportul Otopeni.

„Am anunţat recent redeschiderea bazei noastre de la Suceava şi alocarea a două aeronave de ultimă generaţie din familia Airbus A321neo. Această dezvoltare va susţine operaţiunile pe un total de 13 rute către şase ţări de la Aeroportul Internaţional Suceava. Până la finalul acestui an, vom continua extinderea operaţiunilor din România prin alocarea de noi aeronave şi lansarea de noi rute şi de la Bucureşti Băneasa, Sibiu şi Timişoara. În prezent, avem puse la vânzare 204 rute de pe 13 aeroporturi din România, care conectează pasagerii la 75 de destinaţii din 25 de ţări“, mai spune Mauro Peneda.

Recent, compania a anunţat încheierea unui parteneriat cu Romaero, compania controlată de stat, pentru deschiderea unui centru de mentenanţă dedicat exclusiv întreţinerii aeronavelor Wizz Air, amplasat în incinta unităţii Romaero, lângă Aeroportul Internaţional Băneasa. Prin acest parteneriat, Wizz Air susţine că va fi îmbunătăţită eficienţa operaţională şi va extinde portofoliul soluţiilor de mentenanţă în regiune, ceea ce ar putea duce la minimizarea timpilor de inactivitate.

Compania aeriană va avea până la finalul anului 43 de aeronave în bazele locale, după ce noi aeronave se vor alătura bazelor din Băneasa, Sibiu, Suceava şi Timişoara.

Romaero, companie controlată de statul român prin Ministerul Economiei, a avut pierderi de 39 mil. lei în 2023 şi o cifră de afaceri de 54 mil. lei. Compania, aflată în insolvenţă din 2024, are datorii de 823 mil. lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.​​​

Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi şi de către alte cinci persoane cu experienţă în sectorul aerian. în România, compania a început operaţiunile în 2007, odată cu intrarea ţării în Uniunea Europeană.