O veste senzaţională. Ploile din ultimele zile aduc speranţă: anul 2025 ar putea fi cel mai bun an agricol din ultimii zece ani. Fermieri din Banat, Oltenia şi Moldova spun că precipitaţiile ajută la formarea boabelor şi conduc spre o recoltă ce va depăşi recordul din 2021, de 31 mil. tone

Autor: Florentina Niţu Postat la 28 mai 2025 60 afişări

O veste senzaţională. Ploile din ultimele zile aduc speranţă: anul 2025 ar putea fi cel mai bun an agricol din ultimii zece ani. Fermieri din Banat, Oltenia şi Moldova spun că precipitaţiile ajută la formarea boabelor şi conduc spre o recoltă ce va depăşi recordul din 2021, de 31 mil. tone

În 2024, producţia de cereale a fost de 19,8 mil. tone, iar cea de oleaginoase de 3,3 mil. tone, conform COCERAL Pentru 2025, producţia prognozată de cereale şi oleaginoase este de 27,8 mil. tone, plus 20% faţă de anul trecut Producţia de grâu a României este estimată la 10,7 mil. tone, iar cea de porumb la 9,5 mil. tone Producţia de floarea-soarelui va fi de 1,8 mil. tone, iar cea de rapiţă de 250.000 de tone.

Ploile din ultimele zile aduc speranţă agriculturii româneşti, iar fermierii din Banat, Oltenia şi Moldova sunt optimişti şi spun că 2025 ar putea deveni cel mai bun an agricol din ultimul deceniu. Precipitaţiile recente ajută la formarea boabelor, iar producţiile estimate ar putea depăşi recordul din 2021, an în care România a atins o recoltă de peste 31 milioane de tone, considerată un punct de referinţă pentru sector.

„Culturile de toamnă şi de primăvară arată senzaţional! Este cel mai bun an agricol din ultimii zece ani. La grâu şi rapiţă vom avea recolte foarte mari“, a spus Marius Bărbulescu, directorul diviziei de agricultură al grupului Carmistin. În cadrul Carmistin sunt integraţi în prezent fermieri cu peste 10.000 de hectare de teren cultivat, din care peste 30% reprezintă agricultură ecologică.

Acestea se află, în principal, în Oltenia.

COCERAL, asociaţia europeană care reprezintă comercianţii de cereale, seminţe oleaginoase, uleiuri şi produse agroalimen­tare, a prognozat o recoltă de cereale şi oleaginoase de 27,8 mil. tone pentru România, în martie, dar fermierii locali consideră că vor fi depăşite aşteptările. Chiar şi aşa, COCERAL estimase încă de la începutul primăverii o creştere de 20% faţă de anul precedent. Această încredere venea din ploile căzute toamna trecută, dar şi din zăpada de la finalul iernii şi începutul primăverii, iar ploile recente cresc şi mai mult speranţele. „Ploile din ultimele zile sunt foarte benefice şi necesare pentru culturile de primăvară (porumb, floarea-soarelui, orz de primăvară, ovăz, cartof), dar şi pentru cele de toamnă, întrucât ajută semni­ficativ la formarea boabelor (greu­tatea boabelor – masa a 1.000 de boabe)“, a spus Nicolae Apopi, proprie­tarul com­paniilor AgroBaden Banat şi Popagra, ce cultivă cu cereale 2.700 de hectare în judeţul Timiş.

Totodată, fermierul Sorin Neştian din Vaslui, care cultivă şi cereale, dar creşte şi ovine, a afirmat că „sunt speranţe mari anul acesta, mulţumim lui Dumnezeu”. Chiar dacă în Vaslui, în zona sa, nu se poate iriga, iar în anii trecuţi a avut provocări, acum s-a refăcut apa din sol şi consideră că 2025 ar putea depăşi anul agricol 2021, de referinţă pentru agricultură, cu o recoltă ce a depăşit 31 de milioane de tone.

Şi reprezentanţii Grup Şerban Holding, care lucrează peste 15.600 de hectare în judeţele Vaslui, Bacău şi Vrancea, au spus că acest an agricol va fi foarte bun, cu recolte record la rapiţă. În ciuda secetei din 2020, 2022 şi 2024, ei s-au adaptat şi au făcut investiţii în irigaţii.

„Schimbările climatice sunt cea mai mare provocare. De secetă nu scapă nimeni. Investiţiile în irigaţii au fost şansa nostră şi avem noroc cu Siretul şi Troutuşul, din care luăm apă să irigăm 2.500 hectare. În afara irigaţiilor, credem ca a face bani în agricultură înseamnă să faci agricultură regenerabilă, precum no till sau minimum till, care scade nevoia de motorină şi de resurse umane. Noi practicăm no till în Vaslui de şase ani pe o suprafaţă de peste 8.000 hectare şi avem rezultate bune. Acum, facem şi la Bacău pe 80% din suprafaţă no till şi minimum till”, a afirmat Jean Borş, directorul departamentului de agricultură.

Dintre acestea, 2.500 de hectare sunt irigate, iar 13.000 de hectare sunt cultivate folosind tehnologia no-till. Precipitaţiile recente ajută şi cultura legumelor, care acoperă 650 de hectare în cadrul grupului, din care majoritatea cultivate cu cartofi (500 de hectare), 100 de hectare de ceapă şi 50 de hectare de varză, ţelină, morcov şi sfeclă roşie. De trei ani, grupul este unul dintre cei mai mari cultivatori de cartofi şi printre cei mai importanţi producători de ceapă. „În aproximativ o lună şi jumătate începem recoltatul şi avem producţii estimate între 40 şi 60 de tone la hectar pentru cartofii French Fries”, au spus reprezentanţii grupului.

În 2025, fermierii au pus cereale pe o suprafaţă de puţin peste 5 milioane de hectare. Suprafaţa însămânţată cu grâu a scăzut la 2 milioane de hectare, faţă de 2,2 milioane în anul anterior, în timp ce suprafaţa cultivată cu porumb s-a menţinut la aproximativ 2,2 milioane de hectare.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.