Guvernatorul băncii centrale a Cehiei, cea mai stabilă econo­mie est-europeană, a avertizat că instituţia pe care o conduce este pregătită să sacrifice creş­terea economică, ridicând dobânzile, dacă inflaţia accelerează prea mult şi riscă să scape de sub control. În aprilie, Cehia a avut una dintre cele mai slabe inflaţii din UE şi cu siguranţă cea mai slabă din regiune.

În ultima lună, mesaje cu rol asemănător, de a calma teama de inflaţie, au emis şi băncile centrale din Ungaria şi Polonia, însă nu au avut un conţinut la fel de puternic. Scumpirile au accelerat în aprilie în Cehia la 2,1%, cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni, de la 1,5% în martie. În Ungaria, inflaţia anuală a avansat de la 2,1% la 2,6%, iar în Polonia, cea mai mare economie a regiunii, de la 3,2% la 3,4%, potrivit datelor Eurostat.

Băncile centrale din toate aceste ţări au menţinut dobânzile în cele mai recente şediţe de politică monetară şi au atras atenţia asupra riscurilor inflaţioniste, crescute mai ales din cauza scumpirii energiei în contextul războiului din Iran. Dobânda de referinţă din Cehia este de 3,5% (luna mai), cea din Polonia de 3,75% (luna mai), iar cea din Ungaria de 6,25% (aprilie).

Şi şeful băncii naţionale poloneze a asigurat recent că instituţia sa este pregătită să acţio­neze.

Cel al băncii centrale ungare a fost mai vag, menţionând ascensiunea forintului ca frână pentru inflaţie. De observat este că băncile centrale din Cehia şi Polonia au spaţiu de manevră pentru a domoli scumpirile cu majorări de dobânzi.

Dobânzile mari de regulă frânează şi creşterea economică. Polonia este campioană europeană la creştere economică. Spre compa­raţie, România avea în aprilie, conform Eurostat, cea mai puternică inflaţie din UE, de 9,5%. Dobânda de referinţă este de 6,5%, de asemenea cea mai mare din UE. Iar economia României este în recesiune. Recent, BNR a înrăutăţit prognoza de inflaţie pentru acest an.

În Cehia, „nu ne vom teme să majorăm dobânzile“ dacă apare riscul ca inflaţia ajustată la preţurile energiei să accelereze, a declarat guvernatorul băncii centrale, Ales Michl. „Vom fi duri şi nu vom ceda. Trebuie să fim pregătiţi pentru creştere economică mai lentă deoarece dobânzile vor fi mai mari decât ne-am obişnuit.“ Accelerarea inflaţiei în aprilie reflectă, în Cehia, mai ales scumpirea carbu­ranţilor şi combustibililor. Mâncarea, din contră, a fost mai ieftină. De exemplu, preţurile cartofilor s-au dus în jos cu 30%, iar cele ale untului cu 25%.

În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski a declarat iniţial că banca sa centrală este pregătită să reacţioneze la şocul preţurilor petrolului şi energiei, dar că are nevoie de mai multe date pentru a vedea dacă aceste scumpiri se vor transforma în inflaţie persistentă.

Chiar şi aşa, probabilitatea înăspririi poli­ticii monetare a crescut, iar instituţia ar putea majora dobânzile dacă inflaţia trece de 3,5%, pragul de sus al intervalului ţintit de bancă, iar prognozele arată o tendinţă de durată. Ulterior, el a revenit şi a spus că şocul inflaţionist este mult mai slab decât cel produs de invazia rusă din Ucraina şi de aceea banca centrală nu se grăbeşte să majoreze dobânzile.

„Economia poloneză are o poziţie de start foarte bună pentru a putea rezista efectelor“ ac­tualului şoc al preţurilor, a mai spus Gla­pin­ski, remarcând creşterea economică de 3,5% a Poloniei şi lipsa dezechilibrelor macroeco­nomice. Despre poziţia de pornire bună a economiei a vorbit şi şeful băncii centrale cehe. Însă ce ar putea să însemne un start prost?

Ungaria a avut în ianuarie 2023 cel mai ridicat nivel al inflaţiei din UE, de aproape 26%. De atunci, banca centrală a reuşit să aducă indicatorul în banda de toleranţă. Instituţia şi-a construit rezerve record de aur, iar euro se întăreşte faţă de euro, a amintit recent guvernatorul Mihály Varga.

O monedă în apreciere previne inflaţia, însă, cum este cazul Ungariei, erodează profiturile şi competitivitatea exportatorilor, frânând creşterea economică. În prezent, important este că între conducerea băncii centrale şi noul guvern este pace. Viktor Orban, fostul premier, făcea constant presiuni pentru dobânzi mai mici şi a ajuns repede în conflict cu şefii băncii centrale pe care chiar el i-a ales. Noul guvern vine la butoane când economia pare că îşi revine după ani de stagnare. Însă incertitudinile sunt multe. Ungaria este mai expusă la şocuri energetice decât, de exemplu, Polonia. Forintul, chiar dacă a devenit vedetă pe pieţe mulţumită entuziasmului creat de prăbuşirea regimului Orban şi venirea la putere a unui partid care spune că va pregăti economia pentru adoptarea euro, are renumele de monedă instabilă, predispusă la depreciere. Unele preţuri sunt împiedicate să crească de bariere puse de vechiul guvern şi care nu vor putea fi ţinute la infinit. Inflaţia va accelera, cu siguranţă, spun analiştii. Cei de la ING văd vârful la 5%, atins la finalul acestui an. Acest lucru înseamnă că banca centrală nu va umbla la dobânzi, sau cel puţin nu le va majora. Calculele Institutului Naţional de Statistică al României arată că în aprilie inflaţia din economia românească a fost de aproape 11%. Calculele INS sunt relevante pentru România. Cele ale Eurostat sunt pentru comparaţii internaţionale.

Legat de trecerea la euro, guvernatorul Varga a spus că este în interesul Ungariei să îndeplinească condiţiile necesare intrării în zona euro, însă introducerea euro nu trebuie să fie finalul acestor eforturi. Iar euro ar trebui adoptat când economia maghiară va fi capabilă să maximizeze beneficiile şi să reducă cât de mult posibil riscurile date de sistemul ratelor de schimb fixe şi politica monetară unică.

Şi Glapinski din Polonia a avertizat contra adoptării premature a euro, ceea ce ar destabiliza economia poloneză, ducând-o la un ciclu boom and bust. „Rezultatul ar fi accelerarea iniţială a creşterii PIB condusă de expansiunea creditului, urmată de o recesiune adâncă, de creşterea şomajului şi pierderea de durată a competitivităţii“, a explicat el. Şi banca naţională a Poloniei se laudă cu un nivel istoric al rezervelor de aur. Ţinta este de acumula 700 de tone de aur.