Invadarea Ucrainei de căre Rusia în 2022 şi scumpirea ulterioară a gazelor a dus la creşterea preţurilor îngrăşămintelor, iar acestea nu au mai revenit la nivelurile de dinaintea războiului.

Conflictul din Orientul Mijlociu şi închiderea strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează în mod normal 30% din îngrăşămintele lumii, au agravat şi mai mult situaţia. În 2024, îngrăşă­mintele erau cu 60% mai scumpe decât în 2020. Astăzi, acestea sunt cu 70% mai scumpe decât în 2024.

În acest context, Comisia Euro­peană a prezentat recent un plan de acţiune pentru a ajuta fermierii să facă faţă noilor creşteri de preţuri la îngrăşăminte.

„Fermierii abordează următorul sezon de achiziţii de îngrăşăminte într-un climat de incertitudine extre­mă, nu doar în ceea ce priveşte cos­tul, ci şi disponibilitatea reală a aces­tora,“ avertizează COPA-Cogeca, care re­prezintă principalele sindicate agri­cole europene, potrivit Le Monde.

Odată cu apropierea verii, când fermierii trebuie să decidă ce să plan­teze în toamnă, creşterea preţurilor la îngrăşăminte, într-un context în care, dimpotrivă, preţurile la cereale sunt scăzute, i-ar putea încuraja pe unii să-şi lase o parte din terenuri necultivate.

„Este o problemă de suvera­nita­te alimentară“, insistă Comisia, care va pune pe masă, în iunie, un pachet de câteva sute de milioane de euro pentru a-i ajuta pe agricultori. Se va apela la „rezerva agricolă“ a buge­tu­lui comunitar, unde au rămas 200 de milioane de euro pentru 2026.

Alte fonduri vor fi adăugate, fără ca valoarea acestora să fie precizată în această etapă.

Comisia urmează de asemenea să prezinte în iunie un pachet de măsuri specifice de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a oferi statelor membre o flexibilitate sporită în utilizarea ajutoarelor disponibile şi pentru plăţi în avans din PAC.

Pe termen mai lung, Comisia propune diverse măsuri pentru a reduce dependenţa UE, care importă 60% din îngrăşămintele pe care le consumă. Una dintre măsuri vizează încurajarea dezvoltării de îngrăşăminte alternative şi organice, care ar urma să fie produse pe plan local şi care ar putea înlocui până la 20% din importuri, estimează un înalt funcţionar european. Comisarul pentru agricultură şi alimentaţie Christophe Hansen menţionează „reciclarea nutrienţilor, sectoarele biometanului şi biogazului, valorificarea digestatului şi tehnologiile inovatoare“.

Bruxelles-ul va analiza de asemenea stocarea de îngrăşăminte şi stimularea producţiei europene, potrivit Financial Times. Comisia a anunţat că va evalua „opţiunile de pregătire pentru îngrăşămintele cheie“, inclusiv obligarea statelor membre să deţină stocuri sezoniere sau minime şi eventual implementarea unor achiziţii comune de îngrăşăminte.

Oficialii UE nu sunt îngrijoraţi de un efect de domino asupra preţurilor alimentelor în mod imediat, dar avertizează că acesta s-ar putea manifesta până la sfârşitul anului, deoarece fermierii epuizează stocurile de îngrăşăminte cumpărate înaintea războiului din Iran.

În ciuda apelurilor din partea unor ţări şi a fermierilor şi contrar a ceea ce sugerase până de curând, Comisia a exclus în cele din urmă suspendarea taxei la frontieră pe carbon pentru îngrăşăminte, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie. Aceasta consideră că o astfel de măsură ar fi contraproductivă şi că şi alte sectoare poluante ar putea folosi această măsură pentru a solicita un tratament preferenţial, notează Le Monde.

Fermierii se tem că prin această taxă plătesc în mod indirect factura pentru costurile mai mari la îngrăşăminte, conform Euronews.

Cu planul său, Comisia Europeană încearcă să-i calmeze pe fermierii aflaţi în impas înaintea discuţiilor politice cheie legate de bugetul pe agricultură al UE pentru următorii şapte ani. După protestele care au zguduit capitale din Belgia până în Franţa şi Germania în ultimii doi ani, Bruxelles-ul pare din ce în ce mai îngrijorat de faptul că scumpirea bruscă a energiei şi îngrăşămintelor ar putea declanşa o nouă reacţie negativă împotriva agendei climatice a UE.

Însă planul nu aduce soluţiile rapide la care unii speraseră, scrie Politico.

Fermierii „aşteptau acţiuni îndrăzneţe“, arată Veronika Vrecionova, care conduce comitetul pe agricultură din cadrul Parlamentului European. „Foile de parcurs nu achită facturile. Fermierii au nevoie de acţiune, nu de intenţii“.

Grupurile de lobby din agricultură aduc argumente similare. „Fermierii europeni nu pot aştepta un nou plan pe termen lung, în timp ce costurile de producţie continuă să crească, iar capacitatea europeană de producţie de îngrăşăminte dispare“, declară Jose Maria Castilla de la ASAJA, cea mai mare organizaţie a fermierilor din Spania. „Criza actuală nu este doar despre preţuri, ci despre autonomie strategică, securitate alimentară şi supravieţuirea agriculturii europene“.

România importă mai mult de jumătate din îngrăşămintele folosite în agricultură, iar acestea reprezintă 20-30% din costul de producţie al cerealelor. Pe plan local, Chimcomplex întâmpină probleme, iar Azomures, rămas cel mai mare producător de îngrăşăminte din ţară şi singurul combinat, este în curs de a fi cumpărat de Romgaz.