Ancheta derulată de Organizaţia Salvaţi Copiii România a avut loc în perioada mai-iunie 2021.

Analizând răspunsurile în funcţie de mediul unde se află şcoala, se observă că nevoia de educaţie remedială are o pondere uşor mai scăzută în Bucureşti şi reşedinţele de judeţ (42%), urmate de mediul rural (48%) şi urbanul mic (51%).

„A mărit decalajul între elevi. O parte au avut dispozitive pentru şcoala online şi sprijinul părinţilor, alţii au fost lipsiţi de ambele”, este de părere un profesor.

În ceea ce priveşte cauzele care au făcut ca educaţia să cunoască un regres, cel mai des semnalate au fost lipsa accesului la internet/tehnologie şi pierderea motivaţiei.

Astfel, sunt comunităţi şcolare unde lipsa accesului la tehnologie şi/sau la internet a făcut ca singurul instrument de lucru să fie fişele distribuite de profesori. Au fost semnalate cazuri în care, deşi s-au distribuit tablete, nu au putut fi folosite din cauza lipsei semnalului, a lipsei de cunoştinţe/abilităţi sau, pur şi simplu, din lipsa motivaţiei.

„Mulţi dintre elevii şcolii noastre nu au avut posibilitatea să participe la cursurile online. Lipsa contactului direct cu colegii şi cadrele didactice i-a făcut pe mulţi copii să se detaşeze de şcoală, lipsa unor reguli clare, a unor responsabilităţi, a controlului ferm din partea părinţilor şi a dascălilor i-a făcut mai vulnerabili şi mulţi chiar au abandonat şcoala”, a spus un alt profesor.

Totodată, în mediul rural, gradul de acoperire a nevoilor de educaţie remedială a fost semnificativ mai mare, doar 4% dintre profesori apreciind că, deşi elevii ar fi avut nevoie, în şcoală nu s-au organizat grupe de educaţie remedială.

În majoritatea cazurilor (70%), măsurile de educaţie remedială au fost susţinute cu efortul cadrelor didactice din şcoală, inclusiv ale managerilor şcolari. În ceea ce priveşte materiile acoperite, cele mai multe răspunsuri indică limba română şi matematica. În schimb, mai ales pentru gimnaziu, observăm că, în numeroase cazuri, orele remediale au acoperit şi alte materii: limbi străine, TIC, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale etc.

Odată cu gradul de urbanizare, creşte procentul celor care sunt de părere că educaţia remedială nu a fost necesară (de la 2% în mediul rural, la 5% în urbanul mic şi 21% în Bucureşti şi reşedinţele de judeţ).

„Fiind copii de clasa pregătitoare şi clasa I, efectul pandemiei a fost unul uriaş. Citit-scrisul, numeraţia şi operaţiile simple se realizează cu mare dificultate şi cu rezultate bune în activităţile la clasă. Pentru învăţător este un efort colosal să formeze aceste competenţe în condiţii de online. Consumul de resurse este imens, acoperit exclusiv din fonduri personale. Timpul alocat pentru activităţi specifice la clasele pregătitoare şi I, în condiţii de simultan, de la predare-învăţare-evaluare până la verificarea temei şi acordarea feedback-ului, pregătirea materialelor pentru a doua zi se poate întinde până la 10-14 ore/zi, inclusiv weekendul. Copiii care au participat la aceste activităţi au folosit telefoane puţin performante, sparte, fără semnal bun la internet. Alţii nu deţin niciun dispozitiv. În aceste condiţii, materia pierdută este foarte dificil de acoperit”, este de părere un învăţător.

Sondajul de opinie a fost derulat online, în rândul cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial, pe un eşantion neprobabilistic, în perioada mai – iunie 2021.

În această săptămână, Salvaţi Copiii a dat startul programului de pregătire remedială estivală în cadrul căruia, în lunile iulie- august, se vor organiza zilnic activităţi de educaţie remedială pentru peste 2.000 de copii grupaţi în 39 de grupe de grădiniţă estivală şi 71 de grupe de educaţie remedială pentru facilitarea integrării pe plan şcolar a copiilor din grupuri vulnerabile.