Programul de titluri de stat Fidelis, prin care statul român se împrumută lunar de la persoane fizice la dobânzi neimpozabile şi mai atractive decât cele bancare, a câştigat din ce în ce mai mult teren în 2025, iar nivelul tot mai ridicat de popularitate îi face pe investitori să se întrebe nu doar când este momentul potrivit să cumpere, ci şi ce riscuri implică o vânzare înainte de scadenţă. Lucian Isac, CEO al Estinvest, spune că titlurile cu dobânzi mai mari vor rămâne căutate pe piaţa secundară, unde tranzacţiile se pot realiza rapid, iar singurul risc major ar fi o eventuală creştere a dobânzilor, scenariu considerat puţin probabil.

„Chiar dacă inflaţia este de 9-10%, iar dobânzile titlurilor sunt de 6-7% (donatorii de sânge beneficiind de bonificaţie de 1%), din toate analize reiese că este mai bine remunerat capitalul investit în titluri decât cel din depozite bancare. Pe de altă parte, dacă va continua trendul de scădere al inflaţiei, anul viitor putând avea undeva spre 6%, atunci şi dobânzile vor avea un trend de scădere”, explică Isac, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

Statul român a încheiat 2025 cu un nivel record al finanţărilor atrase de la populaţie prin Fidelis pe fondul trecerii la emisiuni lunare.

În total, subscrierile au ajuns la 21 mld. lei, peste nivelul din 2024. Fondurile atrase prin Fidelis sunt utilizate pentru refinanţarea datoriilor scadente şi pentru acoperirea deficitului bugetar, într-un context în care necesarul de finanţare al statului rămâne ridicat.

„Deţinătorii de titluri luate înainte cu dobânzi mari vor avea de câştigat pentru că vor fi la mare căutare. Pe piaţă sunt deja tranzacţii şi asta este partea bună: deţinătorii de titluri de stat Fidelis pot oricând să le valorifice prin bursă. Există contraparte pe partea de cumpărare foarte aproape de valoarea nominală – în unele cazuri, chiar peste”, continuă brokerul.

Inflaţia influenţează atractivitatea titlurilor de stat prin efectul asupra randamentului real: dacă inflaţia scade, dobânzile fixe devin mai valoroase pentru investitori, sporind cererea pe piaţa secundară. În schimb, o inflaţie ridicată reduce puterea de cumpărare a dobânzii, ceea ce poate face ca titlurile vândute înainte de scadenţă să se tranzacţioneze sub valoarea nominală.

În timp, titlurile Fidelis au devenit o prezenţă constantă în portofoliile investitorilor, fiind percepute ca o soluţie cu risc redus, susţinută de garanţia statului şi cu acces facil pe piaţa bursieră. Deşi după listare cotaţiile pot varia în funcţie de contextul economic – în special de dinamica inflaţiei –, investitorii care păstrează titlurile până la maturitate îşi încasează integral atât dobânda, cât şi suma investită. Popularitatea programului este susţinută şi de mecanismul de subscriere, considerat simplu: achiziţia se poate face prin brokeri, bănci sau platforme online, fără costuri suplimentare.

Randamentul titlurilor de stat este influenţat direct de inflaţie: când aceasta scade, dobânzile reale devin mai atractive, sporind cererea pe piaţa secundară; în schimb, inflaţia ridicată reduce puterea de cumpărare şi poate diminua preţul de revânzare.

„Dobânda acumulată de la ultima plată a cuponului până la vânzare se cuvine deţinătorului, adică vânzătorului. Dacă tendinţa de scădere a dobânzilor va continua, ceea ce ne dorim cu toţii, atunci titlurile cumpărate acum vor fi căutate (...) Am avut clienţi care au vândut înainte de scadenţă şi nu au fost cazuri în care să nu găsească contraparte. Spre deosebire de alte instrumente prin care populaţia poate să împrumute statul, aici este mult mai uşor de lichidizat, adică în două zile lucrătoare ai deja banii în cont.”

Lansat în vara lui 2020, programul Fidelis a devenit treptat un canal important de finanţare pentru stat, cumulând până în prezent aproximativ 62 de miliarde de lei echivalent. Din această sumă, aproape 39 de miliarde de lei au fost atraşi prin emisiuni în moneda naţională, în timp ce plasamentele denominate în euro se apropie de 9 miliarde. Extinderea programului s-a reflectat şi în activitatea investitorilor: la finele lui 2025, numărul total de ordine depăşea 500.000, incluzând atât subscrieri repetate, cât şi reveniri ale aceloraşi participanţi la emisiuni succesive.

„Singura sincopă care ar putea să apară, în cazul în care am vedea o creştere a dobânzilor – deşi eu nu estimez asta –, ar fi ca emisiunile anterioare cu dobânzi mai mici s-ar putea să nu mai fie la aşa mare căutare. Atunci, ar fi preferabil ca investitorii să le vândă la scadenţă decât să le vândă cu discount. Dar având în vedere trendul, mai ales din a doua parte a anului acesta, nu cred că dobânzile vor cunoaşte un trend ascendent”, adaugă şeful Estinvest.