În 2025, aurul şi alte metale preţioase au înregistrat creşteri remarcabile după ani în care au fost trecute în plan secund, marcând o recuperare rapidă a valorii şi sporind interesul investitorilor pentru active sigure, într-un an în care evoluţia a fost alimentată atât de incertitudinile geopolitice, precum tensiunile dintre marile puteri, cât şi de temerile privind inflaţia ridicată din Statele Unite.

Pe termen scurt, preţurile pot înregistra fluctuaţii, iar viitoarele evoluţii depind de turbulenţele comerciale şi geopolitice internaţionale, spune Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi, ediţia din 23 decembrie.

„Acesta a fost anul metalelor preţioase; asta s-a văzut destul de clar, iar în conexiune cu acestea sunt şi riscurile întrucât creşterea spectaculoasă a aurului, argintului şi altor metale vine, la fel ca în cazul pieţelor din Europa Centrală şi de Est, după o perioadă de ignorare, aceste active rămânând în penumbră după ani în care ar fi avut motive de creştere. Deci recuperarea a fost destul de rapidă.”, explică el.

Pe lângă contextul geopolitic şi inflaţia ridicată, creşterea aurului a fost susţinută şi de aşteptările privind relaxarea politicii monetare în SUA, care fac metalul preţios mai atractiv pentru investitori, deoarece dobânzile mai mici reduc randamentele alternative şi, implicit, costul oportunităţii de a deţine aur, consolidându-l astfel ca un refugiu de încredere într-o perioadă marcată de instabilitate.

De asemenea, cererea consistentă venită din partea băncilor centrale mari, în special din China şi India, a întărit această tendinţă.

„Cred că potenţialul pe termen lung rămâne interesant pentru cei care vor un portofoliu echilibrat. De obicei, creşterile foarte agresive duc şi la tentaţii de marcări de profit. Însă interpretăm mişcarea aceasta de piaţă drept o oglindă a ceea ce înseamnă transformări în relaţii internaţionale, în ceea ce priveşte rolul monedelor-cheie, rolul dolarului american în cadrul activelor de rezervă”, continuă reprezentantul XTB.

Creşterea aurului a fost stimulată şi de incertitudinile de pe pieţele de capital internaţionale, unde investitorii au căutat să-şi protejeze portofoliile în faţa volatilităţii, dar şi de cererea industrială pentru aur şi argint, care a revenit rapid pe fondul redresării economice.

„Riscul este acela al unei lumi tot mai conflictuale. În plus, chiar dacă pieţele par a se fi obişnuit cu nivelul actual al taxelor vamale, riscul de a vedea noi etape de creştere – inclusiv în relaţia SUA-China – sau turbulenţe în raporturile comerciale dintre Europa şi SUA reprezintă surse de risc”, adaugă Claudiu Cazacu.

Investitorii pot obţine expunere pe aur fără să-l deţină fizic prin instrumente precum fonduri de mărfuri, produse structurate sau ETF-uri (exchange traded funds) listate pe pieţele internaţionale. Acestea permit urmărirea evoluţiei preţului metalului preţios fără problemele legate de depozitare sau securitate.

Printre opţiuni se numără ETC-uri (Exchange Traded Commodities – produse care urmăresc evoluţia preţului aurului), precum cele oferite de iShares, Invesco sau WisdomTree, sau ETF-uri VanEck, care oferă expunere pe acţiuni din mineritul aurului. La Bursa de Valori Bucureşti, certificatele EBGLD1 emise de Erste Bank reprezintă o alternativă similară. Înainte de a investi, investitorii primesc un KID (Key Information Document), un document care detaliază informaţiile esenţiale despre produs, riscuri şi costuri.

„Este posibil ca metalele preţioase să mai aibă de crescut, dar consider că ar trebui să fim un pic sceptici pentru că am înregistrat deja o creştere foarte mare, iar anul viitor plecăm deja de la o bază ridicată. Deci s-ar putea ca randamentul procentual să nu fie la fel de mare”, spune Alexandru Angelo, investitor pe piaţa de capital, invitat în cadrul aceleiaşi emisiuni.