Pentru noi, ca ziarişti, acestea sunt cele mai interesante vremuri pentru că avem ce scrie şi putem să ne dăm cu părerea, mai mult sau mai puţin avizată.

Pentru cei de lângă noi, ceea ce se întâmplă în zilele noastre le ridică gradul de tensiune şi adaugă tot mai multe întrebări la întrebările care au fost puse până acum şi unde nu există răspunsuri.

Fiecare ar vrea să se ferească de „bombele“ care încep să cadă din ce în ce mai des în jurul nostru şi care ne afectează - război, inflaţie, recesiune, toate schimbările tehnologice care vin peste noi şi nu în ultimul rând tensiunile politice şi sociale fără precedent.

1. Război şi cutremurele geopolitice – După izbucnirea războiului din Ucraina, care deja durează de patru ani, milionarii şi miliardarii s-au refugiat personal şi financiar în altă parte, în Elveţia, la Londra, în America şi nu în ultimul rând în Dubai, care este văzut ca un loc nou, o Elveţie a zilelor noastre, cu taxe mici şi fără un prea mare control al banilor. Şi din România au plecat bani, foarte mulţi, în Dubai, fie ca investiţii imobiliare, fie în conturile clasice.

Au plecat şi mai mulţi bani după episoadele alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, când a apărut Călin Georgescu şi apoi s-au anulat alegerile şi în mai 2025, când după primul tur a ieşit câştigător George Simion.

BNR a pierdut 8 miliarde de euro din rezerva valutară în câteva zile apărând cursul leu/euro de incertitudinea alegerilor prezidenţiale. O parte din aceşti bani au plecat în Dubai şi acolo au rămas.

Acum Dubaiul este atacat de Iran în urma războiului declanşat sâmbătă dimineaţă de Statele Unite şi Israel. Aşa că nici Dubaiul nu mai este sigur.

Unde te uiţi auzi numai de războaie - Ucraina, Pakistan şi Afganistan, acum Iran şi Orientul Mijlociu, criza din Venezuela şi probabil noua ţintă, Cuba.

Deşi aceste războaie trăite şi de către noi prin Breaking News-uri sunt încă departe, totuşi sunt multe semne de întrebare.

Mulţi se întreabă chiar unde să plece în altă parte, într-un loc mai sigur.

Cutremurele geopolitice care se petrec acum în direct ridică tensiunea politică, financiară şi socială şi fiecare se întreabă cum se rescrie lumea de către cei mari şi ce se întâmplă cu noi, cine ne asigură securitatea, şi de partea cui suntem.

2. Inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare – Deşi nu este o inflaţie mare din punct de vedere istoric, o inflaţie de 10%, cât este acum (mai precis 9,6%), începe să constituie o problemă pentru economia României, pentru business, pentru companii, pentru puterea de cumpărare.

Pentru că sunt confruntate cu o scădere a vânzărilor, companiile nu mai pot să crească salariile, iar acest lucru, coroborat cu inflaţia mare, afectează puterea de cumpărare, care imediat se vede în consum, în traiul de zi cu zi, în achiziţiile de bunuri şi servicii, care sunt amânate. Iar toate aceste lucruri încep să aducă multe semne de întrebare privind viitorul economiei. Conform BNR, inflaţia va continua să rămână ridicată cel puţin până la jumătatea anului, ceea ce va afecta în continuare puterea de cumpărare. În varianta cea mai fericită, odată cu scăderea inflaţiei la 3-4%, din iulie am putea vorbi de o revenire a puterii de cumpărare.

3. Recesiune/criză economică – Economia a început să scadă din 2024 şi a intrat oficial în recesiune din a doua parte a anului 2025, în ciuda injecţiilor de bani pe care le face guvernul în economie, prin deficitul bugetar de peste 150 de miliarde de lei, adică 30 de miliarde de euro pe an.

Dacă o s-o ţinem tot aşa, iar rezultatele din primul trimestru al acestui an nu sunt tocmai cele mai bune, scăderea consumului fiind mai mare decât aşteptările, din recesiune nu mai este decât un pas în criză economică.

Iar de aici, la o criză politică şi apoi socială se ajunge imediat, mai ales că partidele din actuala coaliţie de guvernare nu stau cel mai bine în sondajele de opinie.

4. AI, Inteligenţa Artificială, şi întrebarea dacă voi mai avea job pentru un an – AI-ul începe să pătrund tot mai mult în economie şi mai ales în industria de IT, lăsând fără locuri de muncă juniori în prima fază, iar apoi urmează ceilalţi IT-işti, a căror specializare este comună şi repetitivă. Doar IT-iştii supraspecializaţi pot să reziste valului de AI care se ridică tot mai mult.

Săptămâna trecută, anunţul lui Jack Dorsey, fondator al Twitter, care a spus că va da afară jumătate din IT-iştii pe care îi are din noua companie (Block), pentru că sunt înlocuiţi cu AI. Iar ce face el vor face multe alte companii, ceea ce duce la apariţia Triunghiul Bermudelor în tehnologie.

Având în vedere că AI-ul câştigă teren într-un ritm destul de rapid, mulţi corporatişti încep să-şi pună problema cât de sigur mai este jobul lor, cât de repede poate fi automatizat şi digitalizat, cât de repede poate fi înlocuit de aplicaţiile AI.

Semnalul de alarmă din industria de IT, care zilnic lasă fără job IT-iştii, este extrem de alarmant, pentru că nimeni nu mai este imun, în special dintre cei care lucrează la birou, în faţa unui calculator.

Şi aşa corporatiştii sunt extrem de depresivi, iar apariţia AI-ului accentuează această problemă.

5. Tensiunile politice şi economice se tranformă în tensiuni financiare personale şi apoi tensiuni sociale – Nimic nu mai pare sigur, mai ales cu războaiele din jur şi cu schimbările tehnologice care vin pest noapte, aşa că lumea devine din ce în ce mai tensionată, cu foarte multe întrebări fără răspunsuri, fără un orizont dincolo de un, cu un refugiu în social media şi din ce în ce mai puţină interacţiune socială.

Fiecare îşi ridică ziduri pentru a se proteja de toate războaiele care apar, dar niciun zid nu pare să fie suficient de puternic.

Fiecare încearcă să se ascundă undeva de toate aceste probleme, dar nu are unde, pentru că nimic nu pare să fie sigur.

Nici vremea de afară nu ne ajută, cel puţin în Bucureşti, şi nici vremurile.