Documentul Băncii Mondiale nu a menţionat numele ţărilor sau suma totală a fondurilor care ar putea fi solicitate. Banca Mondială a refuzat să comenteze.

Documentul a arătat că trei ţări au aprobat noi instrumente de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, în timp ce celelalte încă finalizau procesul.

Războiul şi perturbarea pieţelor energetice globale care a rezultat din acesta au afectat lanţurile de aprovizionare globale şi au împiedicat livrările vitale de îngrăşăminte să ajungă în ţările în curs de dezvoltare.

Oficialii din Kenya şi Irak au confirmat că solicită sprijin financiar rapid din partea Băncii Mondiale pentru a face faţă consecinţelor războiului, cum ar fi creşterea preţurilor la combustibil care afectează naţiunea africană şi scăderea masivă a veniturilor din petrol pentru Irak.

Cele 27 de ţări se numără printre cele 101 care au avut acces la o formă de instrument de finanţare prestabilit pe care l-ar putea utiliza în caz de criză, inclusiv 54 care au aderat la Opţiunea de răspuns rapid, care permite ţărilor să utilizeze până la 10% din finanţarea lor neplătită.

Preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat în aprilie că setul de instrumente de criză al băncii va permite ţărilor să utilizeze finanţarea contingentă prestabilită, soldurile proiectelor existente şi instrumentele cu plată rapidă pentru a accesa o sumă estimată între 20 şi 25 de miliarde de dolari.

El a spus că banca ar putea, de asemenea, să-şi reorienteze o parte din portofoliu pentru a aduce totalul la 60 de miliarde de dolari în şase luni, fiind posibile modificări suplimentare pe termen lung pentru a aduce totalul la aproximativ 100 de miliarde de dolari.

La acea vreme, şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat că se aşteaptă ca până la o duzină de ţări să solicite între 20 şi 50 de miliarde de dolari în asistenţă pe termen scurt de la creditorul global.

Însă, potrivit a trei surse familiarizate cu problema, au fost înregistrate puţine cereri.