După ani în creşterea economiei româneşti s-a realizat pe fondul îndatorării şi al absorbţiei fondurilor europene, modelul economic pare să îşi fi atins limita, pentru că nivelul datoriei publice se apropie de un nivel nesustenabil, iar motoarele de creştere par să se fi epuziat. Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA, organizatie care reuneşte analişti financiari certificaţi şi reprezintă comunitatea investiţională din ţară, este de părere că pentru a asigura creşterea economică este necesar adoptarea unui nou model economic.

„Noi la CFA România din octombrie anul anterior spuneam că există risc recesiune, pentru că se vedea cum evolua parametrii economiei şi faptul că efectiv au dispărut motoarele de creştere economică din România. Aş spune că chiar acest model de dezvoltare a României, adică creşterea pe datorie s-a cam terminat, pentru că deja datoria publică a ajuns la un nivel în care inclusiv OECD în rapoartele sale spune că se îndreaptă spre nesustenabilitate. Deci cumva trebuie să găsim alt model de creştere economică pentru viitor." a declarat Adrian Codirlaşu la ZF Live, emisiune realzati cu sprijinul Orange Business.

Combinaţia dintre îndatorare şi fonduri europene a susţinut expansiunea economică a României pe parcursul ultimului deceniu, însă această ecuaţie s-a epuizat.

Stocul datoriei publice raportat la PIB a crescut continuu, alimentat de deficite bugetare ridicate menţinute sistematic, iar OECD a consemnat explicit în rapoartele sale că traiectoria actuală devine nesustenabilă. Spaţiul de manevră fiscală s-a restrâns semnificativ, limitând capacitatea statului de a reacţiona în faţa unui eventual şoc economic.

„Am crescut făcând datorie. E şi adevărat, au venit şi bani europeni care ne-au ajutat să creştem. Însă dacă ne uităm la evoluţia stocului de datorie publică raportat la PIB, vedem că acesta a crescut în continuu şi am avut deficite bugetare ridicate în continuu. Nu ne mai putem permite." a mai spus Codirlaşu.

România se află în faţa necesităţii de a defini un nou model de creştere, fără ca o direcţie alternativă să fie încă articulată coerent la nivelul politicilor publice. Avertismentul CFA România rămâne fără răspuns instituţional concret, în condiţiile în care deficitul bugetar continuă să reprezinte una dintre cele mai acute vulnerabilităţi ale economiei româneşti.