♦ „Via nu e ca porumbul să poţi să eliberezi terenul, e o investiţie pe termen lung“ ♦ Crama Viişoara produce anual 2 milioane de litri de vin ♦ Antreprenorul Gheorghe Albu exploatează în continuare 6.000 ha în cultura vegetală.

Gheorghe Albu, proprietarul Cramei Viişoara, a pariat iniţial pe cultura vegetală, însă acum mai bine de un deceniu a decis să investească în viticultură pentru a-şi îndeplini un vis pe care îl avea de dcenii.

„Activitatea noastră de bază a fost şi rămâne cultivarea cerealelor. Exploatăm 6.000 de hectare. În timp însă, am trecut şi la viţa de vie. Pentru mine, cultura vegetală e un business. Cultura viţei de vie este îndeplinirea unui vis pe care l-am avut de la 21 de ani, atunci când am terminat facul­tatea şi am fost repartizat în această loca­litate. Numele localităţii, Viişoara, unde se află şi crama cu acelaşi nume, vine de la toponimul vie, de la prima îndeletnicire a oamenilor din această localitate.“

Astfel, el a plantat circa 450 de hectare de vie la Viişoara. Sunt 15 ani de când a început activitatea, mai exact de când a început cu plantarea viţei-de-vie. Apoi, în 2016, a construit şi o unitate de procesare a strugurilor, o cramă cu o capacitate de 3,2 mili­oane de litri, cu echipamente şi utilaje de ultimă generaţie.

„Prima producţie pe care am procesat-o a fost în 2016. Ulterior, am evoluat de la an la an. Astăzi pro­cesăm şi comercializăm aproximativ 2 milioane de litri de vin.“

A pornit la drum cu 50 de hectare de viţă de vie, apoi a tot continuat până a ajuns astăzi la 450 ha. Iar acum are un nou proiect pe care vrea să îl implementeze în primăvară, vrea să mai planteze alte 80 ha.

„Având în vedere că via nu e ca o cultură de porumb să poţi să eliberezi terenul, e o investiţie pe termen lung, noi am plantat doar pe terenuri proprii, compacte.“

Spune că domeniul viti-vinicol este dificil. Franţa alocă bugete importante pentru a-i convinge pe cultivatorii de viţă de vie să abandoneze plantaţiile, pe considerentul consumului scăzut.

„Paradoxal, noi în România, nu doar noi la Viişoara, ci în toată piaţa, lucrăm să creştem suprafeţele. Am şi fost încurajaţi prin fonduri europene ca să plantăm. România, până în 1989, a avut în jur de 200.000 de hectare. Apoi, multe suprafeţe au fost abandonate. Prin programul de reconversie însă, au fost înlocuite o bună parte.“

Astfel, România are plantaţii viticole noi, după genetică nouă. Franţa şi celelalte state care n-au avut program de reconversie au plantaţii viticole de 40 de ani, 50 de ani.

„De aceea, eu cred că e momentul să ieşim la export.“

România se găseşte între marii producători de vin din Uniunea Europeană, fiind pe locul 12 sau 13 la nivel mondial, ceea ce înseamnă că este o putere viticolă.

„După comunism, toată lumea a fugit de formele astea asociative. Totuşi, trebuie să fim uniţi în promovarea vinului românesc şi a cramelor din România. E nevoie de un brand de ţară, altfel, fiecare cramă se promovează individual şi e greu.“

Vinurile produse de Crama Viişoara se găsesc în marile lanţuri de magazine - nu în toate, dar există şi foarte mulţi colaboratori care sunt revânzători la nivel naţional. Totodată, compania are şi reţea proprie de vânzare atât în judeţul Constanţa, cât şi în celelalte reşedinţe de judeţ, dar mai ales în Bucureşti, unde există un potenţial bun, după cum spune Gheorghe Albu.

„Vindem şi în UE, dar nu în afară.“

Producătorul are plantate şase soiuri albe şi şapte soiuri roşii. Produce vinuri albe, roşii şi roze, seci, demiseci, demidulci, dulci, vinuri aromate şi spumant după metoda tradiţională.

„Vânzările la noi au crescut de la an la an. Sperăm ca şi în anii viitori să menţinem trendul.“

Firma Nostalgic SRL, care operează crama, dar şi cultura vegetală, a raportat venituri de 21,4 mil. lei în 2024, minus 4%.

„Anul acesta, cât priveşte producţia, a fost un an dificil. Am avut îngheţ târziu, iar butucii au degerat. Am avut şi secetă. Dar seceta ajută dacă nu e excesivă. În zonele care nu au fost afectate de îngheţul târziu, producţiile au fost excepţionale şi din punct de vedere cantitativ, dar şi din punct de vedere calitativ. Sunt mult mai bune decât anul trecut“, conchide el.

Antreprenorul a fost prezent în cadrul emisiunii Constanţa, poveşti de pe litoral şi de dincolo de el, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.