Un fond de stat turc a devenit, peste noapte, unul dintre cele mai mari conglomerate de afaceri din ţară, după ce o amplă campanie anticorupţie a transferat sute de companii private în proprietatea guvernului, declanşând temeri că Ankara orchestrează, de fapt, o confiscare politică a activelor, informează Financial Times.

Seria de anchete şi percheziţii economice a zguduit mediul de afaceri turc, lăsând loc speculaţiilor privind motivaţiile reale ale operaţiunii. Mulţi observatori amintesc că preşedintele Recep Tayyip Erdoğan şi partidul său de guvernământ, AKP (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării), au mai folosit în trecut Fondul de Garantare a Depozitelor (TMSF) pentru a sechestra companiile adversarilor politici.

„AKP a transformat TMSF într-un instrument de reglare economică, dar şi într-o maşinărie de redistribuire a resurselor către firme apropiate de putere, marginalizând concurenţa”, explică Berk Esen, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Sabancı din Istanbul. „Este posibil ca guvernul să încerce acum să-şi rescrie harta economică, reconfigurând controlul asupra marilor companii turceşti”, a adăugat el.

Printre cele mai recente grupuri vizate de anchete se numără Can Holding, producătorul de sticlă şi sodă Ciner Group şi Istanbul Gold Refinery.

În doar 12 luni, numărul firmelor aflate sub controlul TMSF a crescut spectaculos, de la 675 la 1.056. Companiile confiscate acoperă întreg spectrul economiei turce: energie, media, finanţe, transport, chiar şi cluburi sportive, inclusiv Kasımpaşa, echipa favorită din copilăria lui Erdoğan.

Acţiunile guvernului au stârnit panică în sectorul privat, deja afectat de recesiune şi inflaţie ridicată, dar şi de arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, liderul opoziţiei, acuzat de corupţie, dosar considerat de mulţi drept motivat politic.

Oficial, anchetele sunt prezentate drept o ofensivă anticorupţie pentru a demonstra independenţa justiţiei turce. Însă analiştii văd o miză mult mai profundă: consolidarea controlului economic al regimului Erdoğan şi alimentarea reţelelor de loialitate înaintea alegerilor prezidenţiale din 2028.

Creat în 1983 pentru a proteja depozitele bancare, TMSF şi-a extins puterea după puciul eşuat din 2016, când mii de companii suspectate de legături cu reţeaua predicatorului Fethullah Gülen au fost confiscate. Doar jumătate dintre acestea au fost ulterior returnate proprietarilor, restul fiind vândute, adesea către firme apropiate guvernului, potrivit criticilor.

În februarie, o nouă lege a lărgit atribuţiile fondului: este suficientă o „suspiciune rezonabilă” de spălare de bani pentru ca un tribunal să dispună trecerea unei companii sub tutela TMSF. Printre primele victime ale noii legislaţii s-a numărat Papara, un fintech turc evaluat la peste 1 miliard de dolari, acuzat că ar fi servit drept canal pentru pariuri ilegale. Procurorii cer acum 28 de ani de închisoare pentru fondatorul companiei, Ahmed Faruk Karslı.