Trenduri în materie de ambalaje în industria alimentară. Cartonul a câştigat coroana deţinută mulţi ani de plastic, iar bambusul vine rapid din urmă. Recipientele mici încep să le „înghită“ pe cele mari

Autor: Florentina Niţu Postat la 14 decembrie 2021 116 afişări

Cartonul a devenit unul dintre materialele pentru ambalare preferate de jucătorii din industria alimentară şi a băuturilor, un sector evaluat la circa 60 mld. lei, în contextul în care ţinta Comisiei Europene este de a colecta 90% din sticlele de plastic pentru reciclarea lor până în 2029.

Trenduri în materie de ambalaje în industria alimentară. Cartonul a câştigat coroana deţinută mulţi ani de plastic, iar bambusul vine rapid din urmă. Recipientele mici încep să le „înghită“ pe cele mari

Cartonul a devenit unul dintre materialele pentru ambalare preferate de jucătorii din industria alimentară şi a băuturilor, un sector evaluat la circa 60 mld. lei, în contextul în care ţinta Comisiei Europene este de a colecta 90% din sticlele de plastic pentru reciclarea lor până în 2029.

„În industria alimentară şi a băuturilor, un mare consumator de ambalaje, foarte multe firme fac trecerea de la ambalajul din plastic la ambalajul din hârtie sau carton, inclusiv pentru ambalarea peştelui“, spune Cosmin Vacariu, proprietarul Evopack, companie care produce ambalaje din carton şi hârtie într-o fabrică din Piatra-Neamţ. El menţiona anterior că în fabrică s-a lucrat la 80% din capacitate în 2020, după ce cererea pentru ambalajele din carton şi hârtie s-a triplat.

Plasticul în sine nu este periculos dacă populaţia i-ar prelungi viaţa prin reciclare, însă acest lucru este greu de realizat, în condiţiile în care statisticile europene arată că în ultimii 50 de ani producţia şi consumul de plastic au crescut de 20 de ori şi se vor dubla în următorii 20 de ani, depăşind 600 de milioane de tone la nivel mondial. Astfel, companiile româneşti şi străine au înţeles că ambalajele sustenabile sunt calea viitorului şi au ales să se reorienteze în materie de ambalare, după ce mulţi ani au fost obişnuiţi cu plasticul.

Totodată, Guvernul României, prin Ministerul Mediului, a adoptat în acest an o ordonanţă de urgenţă prin care interzice punerea pe piaţă a unor produse din platic de unică folosinţă, cum sunt tacâmurile, farfuriile, paiele pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, recipiente pentru alimente şi recipiente pentru băuturi. Acest fapt a avut loc deoarece Comisia Europeană şi-a propus ca obiectiv ca începând cu 2025 toate sticlele PET introduse pe piaţă trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25% şi începând cu 2030 procentul să crească la cel puţin 30%.

Grupul francez Danone, liderul pieţei de iaurturi în România, a anunţat recent că a investit 4 milioane de euro într-o nouă linie de ambalare în fabrica din Capitală, prin care schimbă ambalajele Tetra Pak pentru iaurturile de băut din gamele Danone şi Activia. Noile ambalaje vor fi realizate în proporţie de 93% din materiale pe bază de plante, şi anume din trestie de zahăr, ceea ce contribuie la reducerea amprentei de carbon a acestor produse cu 45%. De asemenea, retailerul francez Auchan România a oprit de la mijlocul lui 2021 vânzarea veselei din plastic de unică folosinţă şi a eliminat ambalajele din plastic pentru toate preparatele comandate la pachet.

„În industria alimentară şi a băuturilor a fost cel mai uşor să se facă trecerea la ambalaje prietenoase cu mediul. Cartonul şi hârtia sunt şi vor rămâne mult timp principalele ambalaje folosite, deşi există cerere din partea afacerilor din HoReCa pentru veselă şi tacâmuri, de exemplu, din materiale precum cocosul sau bambusul“, a mai spus Cosmin Vacariu.

Însă, el adaugă că cele din urmă materiale vor apărea mai greu în România, în HoReCa, pentru că preţul lor final este foarte mare, deoarece se produc în Asia şi costurile cu transportul sunt ridicate.

„De exemplu, o farfurie medie folosită în HoReDa, într-un restaurant dintr-un food court de-al unui mall, din carton, costă 0,2 lei, pe când una din bambus sau din cocos ajunge la 0,8-0,9 lei, adică este de 4-5 ori mai scumpă. Nu putem încă să discutăm despre astfel de ambalaje“, a menţionat Cosmin Vacariu.

De asemenea, pentru produsele mari, lichide, el spune că se doreşte înlocuirea polipropilenei, un material plastic, cu extrudat din amidon de porumb, însă în România încă nu se produce extrudat de porumb, deşi este cel mai mare producător de porumb din UE.

Ce alte trenduri în materie de ambalaje au apărut în industria alimentară?

„Există o tendinţă pentru a folosi recipiente mai mici la ambalare, pe de-o parte pentru a reduce risipa alimentară, iar pe de altă parte pentru că sunt mai accesibile din punctul de vedere al preţului. Este mai greu să ambalezi în aceste recipiente, dar este mult mai profitabil. Cu cât ambalezi în recipiente mai mici, cu atât produsul se vinde mai scump“, susţine Vacariu.

De asemenea, Ana Maria Băjan, director de marketing în cadrul Caroli Foods Group, spunea recent că la generaţia tânără a observat că pune foarte mare preţ pe sustenabilitate, pe ambalaje prietenoase cu mediul şi ia în considerare aspectul mărimii produsului, din dorinţa de a reduce risipa alimentară.

Acest lucru a fost susţinut şi de Carmen Gavrilescu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, care a menţionat că piaţa sala­mu­lui de Sibiu ambalat şi feliat este în creştere, care se vinde la 100 g, 150 g. Ambalat, dar întreg, se mai vinde şi la 300 g, 350 şi 500 g.

O altă tendinţă apărută în industria ambalajelor, în modul în care sunt prezentate, este eticheta Nutri Score pentru produsele alimentare. Consumatorii îşi doreau mai multă transparenţă şi ea prezintă valorile nutriţionale ale produselor pe o scară colorată de cinci puncte, începând de la A, care are culoarea verde închis şi înseamnă „compoziţie nutritivă favorabilă“, până la E, care are culoarea portocaliu închis şi înseamnă „compoziţie nutritivă nefavorabilă“.

Au mai fost la mare căutare în acest an şi ambalajele minimaliste, cât şi cele neutre sau cele cu o grafică neobişnuită.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
plastic,
industrie,
ambalaje,
incepere,
castigare

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.