Top 12 evenimente din 2021: cel mai bun an economic din istoria României

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 27 decembrie 2021 147 afişări

Dacă nu ar fi fost explozia preţurilor la energia electrică şi gaze, care a reînviat după două decenii inflaţia (7,94% - octombrie 2021/octombrie 2020), 2021 ar fi fost un an economic şi de business excepţional.

Dacă nu ar fi fost explozia preţurilor la energia electrică şi gaze, care a reînviat după două decenii inflaţia (7,94% - octombrie 2021/octombrie 2020), 2021 ar fi fost un an economic şi de business excepţional.

Chiar şi aşa 2021 a fost un an bun, chiar foarte bun, pentru anumite sectoare şi pentru anumite personaje.

PIB-ul va ajunge la 240 miliarde euro, cel mai ridicat nivel din istorie (în 2019 a fost de 220 miliarde euro), asta şi pentru că Isărescu ţine cursul stabil deşi avem deficite macroeconomice tot mai mari – deficit bugetar, deficit comercial, deficit de cont curent, datorie publică şi datorie externă (stat plus privat).

Dacă la începutul anului economia era estimată să crească cu 3,5 – 4,5%, la finalul anului vom ajunge la o creştere economică de 7%, şi ar fi fost chiar de 10% dacă nu ar fi apărut de nicăieri această creştere mondială a preţurilor la energie şi gaze, care a readus inflaţia în prim-plan, inclusiv în România.

Deşi are ca obiectiv fundamental stabilitatea preţurilor, BNR a sacrificat inflaţia şi trage de timp cu creşterea dobânzilor şi înăsprirea politicii monetare pentru a susţine economia, care în ultimele luni ale anului a început să încetinească.

Mai jos am făcut un top al evenimentelor care au fost în prim-plan.

  1. Listarea UiPath la Bursa de la New York – este unul dintre cele mai spectaculoase evenimente din ultimii 30 de ani din România, pentru că UiPath, un start-up de tehnologie care vrea să automatizeze procesele repetitive (RPA), a pornit dintr-un apartament din Delea Veche din Bucureşti, din ambiţia şi viziunea lui Daniel Dines, un absolvent de matematică venit din Oneşti la Bucureşti în anii 90, şi care a ajuns cel mai spectaculos start-up, nu din România, ci din toată Europa. Listarea UiPath în aprilie 2021, la New York, la peste 50 de miliarde de dolari, l-a făcut pe Daniel Dines cel mai bogat român, iar, pe lângă el, a mai produs încă 100 de milionari. Deşi între timp UiPath a scăzut de la 80 de dolari la 44 de dolari pe acţiune, acest eveniment este istoric pentru toată România, nu numai pentru sectorul IT, şi va deschide calea şi altor companii cu business pornit în România, să se listeze pe bursa americană, căpătând o recunoaştere globală. 

  2. Ştefan Vuza şi creşterea spectaculoasă a Chimcomplex, compania care a cumpărat acum câţiva ani combinatul Oltchim – Dragoş Damian, directorul general al Terapia Cluj, l-a desemnat pe Ştefan Vuza omul anului pentru ce a făcut el cu Chimcomplex şi combinatul Oltchim, pentru că a ieşit în faţă cu industria chimică, căreia toată lumea îi pune cruce, inclusiv guvernele şi liderii politici care se perindă pe la Palatul Victoria. Ştefan Vuza poate să câştige pariul cu reînvierea industriei chimice, mai ales dacă va reuşi să cumpere Rafinăria Petromidia, noua ţintă de achiziţii. Chimcomplex, o companie listată la Bursă, a crescut de aproape 15 ori din primăvară până acum, valorând în acest moment 1,5 miliarde de euro. Vuza are 85% din acţiuni, ceea ce pe hârtie îl face miliardar în euro, cu 1,275 miliarde euro. 

  3. Bursa de la Bucureşti începe să producă milionari pe bandă rulantă prin listarea unor companii antreprenoriale româneşti, mai mari sau mai mici – Venirea dezvoltatorului imobiliar One United pe piaţa bursieră le-a adus celor doi fondatori, Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, câte 184 de milioane de euro fiecare, la ultima cotaţie de joi. One United are o capitalizare de 630 milioane euro, iar fiecare din cei doi deţine 29% din companie; listarea Arobs Cluj, o companie de IT, i-a adus fondatorului Voicu Oprean 110 milioane euro, pe hârtie, având în vedere că deţine 63% dintr-o companie care valorează 172 milioane euro la ultima cotaţie a acţiunilor; listarea distribuitorului Aquila le-a adus lui Adrian Doiciu şi lui Cătălin Vasile, câte 73 de milioane de euro fiecare, având în vedere că grupul a ajuns la o capitalizare de 220 milioane euro; vânzarea pe Bursă a 50% din transportatorul fluvial TTS i-a adus lui Mircea Mihăilescu, cel mai mare acţionar, peste 50 de milioane de euro, dintre care jumătate cash iar cealaltă jumătate prin pachetul de acţiuni de 25% pe care îl mai deţine dintr-o companie care valorează în acest moment 132 de milioane de euro. Aceastea sunt doar cele mai mari, exemple pentru că s-au listat şi alte companii, mai mici, care le-au adus fondatorilor mai multe milioane de euro.

  4. Creşterea spectaculoasă a finanţărilor pentru start-up-urile din IT – Apariţia SeedBlink, o platformă de tip crowdfunding, fondată de doi foşti bancheri de la Banca Transilvania, Andrei Dudoiu şi Ionuţ Pătrăhău, a dat posibilitatea it-iştilor să obţină finanţare la început de drum şi să încerce să cucerească lumea. Ceea ce face SeedBlink încearcă să fie replicat şi de alte platforme – Ronin şi, alături de fondurile de investiţii, GapMinder şi Early Ventures, plus altele, contribuie la naşterea ecosistemului de finanţare a start-up-urilor din IT. Flow.AI., un start-up fondat de Ioan Iacob, a strâns 8,5 milioane dolari, fiind a doua cea mai mare finanţare de tip seed din Europa din acest an.

  5. Achiziţia de către Romgaz a 50% din proiectul de gaze din Marea Neagră pentru 1,06 miliarde euro – O companie controlată de stat, unde managementul este numit, confirmat sau dat afară după 4 luni, a cumpărat jumătate din proiectul de gaze din Marea Neagră de la gigantul american Exxon, devenind partener cu OMV Petrom la ceea ce ar trebui să fie de câţiva ani cel mai mare proiect de exploatare de gaze din istoria României. Asta dacă partidele s-ar înţelege în aprobarea modificărilor la legea off-shore. Este cea mai mare achiziţie făcută de o companie controlată de stat vreodată. Să vedem ce vor reuşi să facă cu acest proiect.

  6. Agricultura are cel mai bun an din istorie – După 2020, un an secetos, în 2021 agricultorii, fermierii, traderii au cel mai bun an din istoria agriculturii României cu 34 milioane de tone de cereale, de 4 ori mai mult decât în 2007, când am aderat la Uniunea Europeană. Anul agricol bun a salvat creşterea economică din trimestrul III şi IV, atunci când economia a început să piardă viteză din cauza inflaţiei şi a ameninţărilor venite ca urmare a creşterii preţurilor la energie şi gaze. Agricultorii calculează anul agricol în milioane de tone de cereale şi încă nu pot pune o cifră, dar estimările indică o „producţie” de aproape 30 de miliarde de euro, dacă nu chiar peste. Pe lângă volumul obţinut, agricultura a beneficiat şi de creşterea preţurilor cerealelor, ceea ce face ca cei din acest domeniu, dar nu numei ei, să aibă conturile pline. Asta dacă vă întrebaţi de unde este cererea aşa de mare de maşini străine de lux.

  7. Vânzarea operaţiunilor din Ungaria de către Digi pentru 625 milioane euro – Operatorul de telecomunicaţii RCS/Digi a fost nevoit să-şi vândă operaţiunile din Ungaria unui apropiat al premierului Viktor Orban şi astfel să iasă de pe această piaţă. Surpriza a venit când Digi a comunicat cât a fost valoarea tranzacţiei – 625 de milioane de euro, o sumă la care nu se aşteptau analiştii, foarte mare, mai ales că tot grupul Digi, listat la Bursa de la Bucureşti, are o capitalizare de aproape 800 de milioane de euro. Întrebarea este ce va face Digi cu aceşti bani.

  8. Superbet a cumpărat, cu aproape 400 de milioane de euro, un operator de pariuri din Belgia – Operatorul de pariuri Superbet, fondat la Bucureşti de Sacha Dragic, şi unde Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume este acţionar, a realizat cea mai mare achiziţie a unei companii româneşti în străinătate, preluarea celui de-al treilea operator de pariuri din Belgia, Mozart, pentru aproape 400 de milioane de euro.

  9. Cel mai mare faliment din asigurări, City Insurance – căderea celui mai mare jucător de pe piaţa de asigurări RCA, City Insurance, era lucrurl pe care îl ştiau toţi pentru că era doar o chestiune de timp. Compania a fost lăsată în viaţă, să se extindă, astfel încât paguba, estimată la 500 de milioane de euro, să fie cât mai mare. Sunt foarte multe semne de întrebare legate de cum s-a ajuns aici şi cine sunt vinovaţii, dar până acum nu prea există răspunsuri ci doar sumele care trebuie plătite. Câteva sute de milioane de euro au „plecat” din compania de asigurări de-a lungul anilor, fără ca cineva să oprească din timp acest lucru, chiar dacă toată piaţa de asigurări ştia ce se întâmplă acolo. Să sperăm că Euroins, compania care a devenit acum lider, să nu aibă aceeaşi soartă ca City Insurance.

  10. Preluarea guvernului de către monstruoasa coaliţie PNL-PSD – Acum un an PNL, care a pierdut alegerile de la finalul lui 2020, s-a aliat cu USR şi UDMR pentru a forma Guvernul Cîţu care însă nu a rezistat nici un an. După declanşarea crizei politice, la putere a venit un guvern PNL-PSD, ceea ce era de neconceput acum un an, alianţă susţinută de către preşedintele Klaus Iohannis, deşi PSD era duşmanul politic. La Palatul Victoria a venit un general, Nicolae Ciucă, care a preluat conducerea guvernului, care are o majoritate confortabilă în Parlament, având peste 60% din voturi. Mai rămâne ca această coaliţie să înceapă să deruleze programul de finanţare PNRR de 29 de miliarde de euro care ar trebui să asigure României trecerea de la creştere economică la dezvoltare economică. Dar aici sunt multe semne de întrebare având în vedere capacitatea administrativă slabă a guvernului, a ministerelor, a administraţiei publice, de a derula proiectele cu bani europeni.

  11. Explozia preţurilor la energia electrică şi gaze, apariţia inflaţiei şi începutul de creştere a dobânzilor – La începutul lui 2021 nimeni nu se aştepta ca revenirea economiilor occidentale după COVID să antreneze o explozie a preţurilor la energie şi gaze, acest lucru fiind speculat de către pieţe şi de către Rusia, care controlează piaţa furnizării de gaze în Europa. Preţurile la gaze şi energie au crescut de 3-5 ori, iar acest lucru începe să se resimtă în businessurile şi facturile de plată. În România, guvernul a plafonat creşterea preţurilor la energie şi gaze până în aprilie 2022, când se speră că piaţa se va linişti iar preţurile vor scădea. Încă nu se ştie cine va acoperi pierderile companiilor care furnizează energie şi gaze. Această creştere a preţurilor la utilităţi a dus la reînvierea inflaţiei, care în America a atins aproape 7%, cel mai ridicat nivel din anii 1970 încoace. În Germania inflaţia a depăşit 6%, un nivel care era în anii 90. Băncile centrale îşi fac curaj să crească dobânzile şi să înăsprească politica monetară, un eveniment care se petrece şi în România. De la 1,25%, BNR a ridicat dobânda de politică monetară de două ori, de la 1,25% la 1,75% acum, dar pare prea puţin pentru nivelul la care a ajuns inflaţia în România de 7,8%. Dacă nu ar fi fost această plafonare a preţurilor la energie şi gaze, inflaţia s-ar fi dus spre 10%. Dobânzile din piaţă au început să crească, iar ROBOR, indicatorul folosit de către bănci şi companii în acordarea de credite, a ajuns la aproape 3%, fiind doar o chestiune de câteva zile până va depăşi şi acest nivel. Economişti de la JP Morgan, cea mai mare bancă americană, cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 5,5%, dacă nu chiar peste, în încercarea de a controla şi reduce inflaţia.

  12. Octombrie 2021 a fost luna cu cele mai multe decese de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace – La fiecare nou-născut, 3 români au murit în octombrie 2021, luna cu cele mai multe decese de la cel de-al doilea război mondial încoace, conform tolo.ro. În octombrie au murit 44.595 de români, dublu faţă de o lună normală, şi s-au născut numai 15.613 copii, România pierzând astfel, 29.000 de români. Demografia este un dezastru pentru România, pentru că în acest ritm vom ajunge la 12 milioane de locuitori peste 30 de ani. Iar guvernul, indiferent de numele lui şi de componenţă, nu face nimic ci, dimpotrivă, face tot posibilul să le demonstreze românilor că nu au de ce să stea aici şi să-şi crească copiii în ţară. Liderii politici sunt cei pe care îi avem şi nimeni nu are vreun plan pe termen lung ca să încetinim cât se poate trendul de prăbuşire demografică a României.

Cam acestea au fost evenimentele care mi-au atras atenţia.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
bucuresti,
bursa,
gaze,
inflatie,
preturi,
crestere

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.