Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – parte a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale 0 este constituţional, conform judecătorilor CCR, care au respins sesizarea depusă de aleşii Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR).

„Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor – respingere”, a transmis CCR, după şedinţa de miercuri.

Al doilea pachet de măsuri fiscale – adoptat de Executiv la finalul lunii august, trecut de Parlament nu prin votul plenului, ci prin asumarea răspunderii Guvernului Bolojan, pe 1 septembrie – a fost prezentat drept un pas decisiv pentru ca România, cu un impact pentru buget de 3,7 miliarde de lei.

Proiectul a fost trimis la promulgare pe 9 septembrie, dar a fost contestat de AUR, pe 9 septembrie.

CCR a admis, pe 20 octombrie, cu decizia publicată pe 12 noiembrie, doar sesizarea privind testarea cu poligraf a angajaţilor ANAF, restul legii fiind considerat constituţional.

Proiectul a ajuns astfel iar în Parlament pentru a-l armoniza cu decizia CCR şi este adoptat iar pe 18 noiembrie (cu 253 de voturi pentru, 128 contra, 3 abţineri si 3 nu au votat, conform fişei legislative.

Pe 20 noiembrie pleacă iar spre promulgare, dar în termenul constituţional, AUR atacă iar actul la CCR, argumentând că „legea analizată a fost adoptată cu nerespectarea unor exigenţe constituţionale fundamentale care privesc însăşi structura şi funcţionarea autorităţilor publice”.

Odată finalizată motivarea CCR, Parlamentul va fi înştiinţat, iar forma adoptată poate merge la Palatul Cotroceni spre promulgare.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, explica la data adoptării că pachetul fiscal a fost ajustat în urma propunerilor primite şi a subliniat că România face astfel „un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie şi octombrie cu bine”.

„E un pas extrem de important pentru a depăşi această perioadă economică dificilă prin care trecem”, a declarat ministrul, precizând că multe din prevederile pachetului erau angajamente asumate în PNRR acum patru ani, dar care nu au fost duse la bun sfârşit.

Ministrul a justificat intensitatea măsurilor prin faptul că acestea „au fost amânate de ani şi ani de zile”, iar în contextul evaluării Comisiei Europene din octombrie, „suntem nevoiţi să luăm aceste măsuri în acest moment pentru a proteja românii de o situaţie mult mai dificilă”.

Pachetul 2 s-a transformat de fapt în şase proiecte, pe mai multe domenii: fiscalitate, reforma companiilor de stat, reforma ANRE, ASF, ANCOM (pentru că sunt instituţii autonome şi aveau nevoie de un alt act normativ), reforma în sănătate, pensiile magistraţilor şi reforma administraţiei locale.

Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu anul fiscal 2026.

Cu cât cresc taxele locale

Prin pachetul de măsuri fiscale de majorează taxele locale pe locuinţe, arată o sinteză Economedia, astfel:

Locuinţe cu utilităţi: valoarea impozabilă creşte de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
Locuinţe fără utilităţi: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
Pentru clădirile rezidenţiale de peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depăşeşte acest prag.
Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcţie de destinaţie (cu excepţii pentru mănăstiri, şcoli, clădiri sociale).
Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic naţional automatizat.
Majorarea ar fi de 70%, potrivit membrilor Asociaţiei Municipiilor dar unele estimări prevăd o creştere chiar de 80%.

Impozitul auto va fi calculat în funcţie de norma de poluare şi capacitatea cilindrică. Astfel, impozitarea autoturismelor va trece pe principiul „poluatorul plăteşte”.

Pentru un motor de 1,6–2,0 litri cu normă Euro 0–Euro 3, impozitul va fi între 238 şi 297 de lei, iar pentru Euro 5 între 213 şi 267 de lei.
Maşinile electrice vor avea o taxă fixă de 40 lei/an.
Pentru maşinile care depăşesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.
Creşte impozitul pe câştigurile bursiere

Se majorează şi taxe pentru mediul de afaceri. Impozitul pe din investiţii şi criptomonede va fi majorat de la 10% la 16%.
Se introduce „taxa Temu”

De la 1 ianuarie se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 lei pentru fiecare colet ce conţine bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 euro, indiferent de locul punerii în liberă circulaţie în Uniunea Europeană.
Obligaţia de plată a aşa-numitei „taxe Temu” revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entităţii care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanţă de bunuri, după caz.
Pentru companii:

Cheltuielile cu managementul, consultanţa şi proprietatea intelectuală plătite către firme afiliate din afara României vor fi deductibile doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor.
Toate firmele vor fi obligate să aibă un cont bancar sau la Trezoreria Statului. Cele nou-înfiinţate vor trebui să deschidă cont în maximum 60 de zile. Pragul de 50.000 de lei pentru obligativitatea POS va fi eliminat. Încălcarea regulilor va fi sancţionată cu amenzi între 3.000 şi 10.000 de lei.
Transportul şi vehiculele poluante vor fi taxate mai dur. Camioanele şi vehiculele grele vor plăti taxă în funcţie de distanţă, iar maşinile de pasageri poluante vor avea impozite mai mari. Statul va oferi stimulente pentru achiziţia de vehicule nepoluante şi programe de casare pentru cele vechi.
SRL-urile vor trebui să majoreze capitalul social: minimum 500 de lei pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 lei şi minimum 5.000 lei pentru cele cu cifră de afaceri peste acest prag. Societăţile existente au doi ani pentru a se conforma, altfel riscă dizolvarea.
Cesiunea părţilor sociale ale asociatului majoritar va fi recunoscută de fisc doar după notificarea oficială.