Singura şansă a lui Nicuşor Dan este să ia cei mai buni zece oameni din zece domenii esenţiale şi să-i pună în fruntea ţării
Constituţia spune că preşedintele desemnează un candidat pentru poziţia de prim-ministru, iar prim-ministrul îşi formează echipa şi vine cu ea în Parlament pentru votul de învestitură.
♦ Şansa de reuşită a lui Nicuşor Dan este de a-i identifica pe cei mai buni oameni din domeniile importante – să spunem zece - să-i pună în guvern şi să vină cu acel guvern în parlament. Să vedem şi noi: are parlamentul curajul să respingă un astfel de guvern?
Constituţia spune că preşedintele desemnează un candidat pentru poziţia de prim-ministru, iar prim-ministrul îşi formează echipa şi vine cu ea în Parlament pentru votul de învestitură.
Dar, dincolo de ce spune Constituţia, preşedintele are autoritatea de a-i impune în guvern pe cei mai buni oameni din domeniile-cheie, fie că vorbim de finanţe, de sănătate, educaţie, economie. Aşa trebuie să se întâmple pe tot lanţul conducerii administrative – miniştri, secretari de stat etc. Care sunt cei mai buni? Aceştia sunt! Şi ei să conducă ţara.
Pentru că oamenii de aceea l-au ales preşedinte, nu de altceva. L-au ales pentru că vor un guvern competent. Au votat masiv cu partidele extremiste pentru că s-au săturat să vadă aceleaşi figuri incompetente care trec de la un minister la altul şi cică aceasta înseamnă înoire. Înoire înseamnă însă figuri noi şi competente, nu rotire de cadre, nu oameni care habar nu au de domeniul pe care urmează să-l gestioneze.
Şi apoi chiar preşedintele a spus: guvernăm cu faţa către popor, vom guverna pentru societate. Atunci trebuie să facă asta, să-i aducă pe cei mai buni. Sigur, partidele şi-au împărţit portofoliile. Preşedintele trebuie să le convingă să-i accepte ce cei mai buni. Asta înseamnă să guvernezi pentru ţară, nu pentru partid. Iar ceilalţi să rămână unde sunt, în Senat, în Cameră. Preşedintele s-a întâlnit ieri de două ori cu partidele parlamentare. Încă mai sunt zile în care poate să le convingă pentru o astfel de soluţie.
În guvernul format din 16 ministere, PSD avea şase portofolii, PNL patru, USR trei şi UDMR două. Mai este în discuţie Ministerul Muncii, pe care nu-l vrea nimeni.
La închiderea ediţiei, nu fusese anunţată oficial desemnarea premierului, dar consensul era (mai puţin al PSD) desemnarea lui Ilie Bolojan (PNL). PSD l-ar susţine pe Bolojan condiţionat: să existe o rotire între PNL şi PSD, iar liberalii să fie primii pentru doi ani. Adică în anii care se vor lua decizii grele pentru reducerea deficitului bugetar care a fost de 9,3% din PIB în 2024.
Încă mai sunt lucruri de lămurit. Deşi pare că lucrurile sunt bătute în cuie, UDMR decide astăzi dacă intră la guvernare şi tot azi PSD face un referendum intern şi-şi consultă o parte din membri, dacă să facă parte din Executiv sau să rămână în opoziţie.
„Suntem, după această discuţie, încrezători că vom putea să formăm un guvern care va arăta altfel decât guvernările trecute şi suntem gata, noi, ca USR, să fim luptători alături de prim-ministrul Bolojan pentru un stat care se reformează din temelii în favoarea cetăţenilor“, încheie liderul USR Dominic Fritz după consultările de la Cotroceni.
Erste Bank despre situaţia României:
„În mijlocul haosului, există şi oportunităţi“
„În mijlocul haosului, există şi oportunităţi.“ – Sun Tzu. Astfel începe Erste Bank, proprietarul BCR, o analiză despre situaţia economică grea a României.
„România se află într-un moment crucial, confruntându-se cu dezechilibre structurale de lungă durată mascate ani de zile de o creştere ciclică puternică şi de intrări de capital din străinătate. Motorul economic al ţării rămâne vulnerabil la ineficienţele cheltuielilor publice, la colectarea slabă a veniturilor şi la subinvestiţiile cronice în infrastructură şi capital uman“, arată analiza.
În plus, adaugă sursa citată, recentele tulburări politice au testat rezistenţa instituţională, dar au creat şi o fereastră pentru o reformă fiscală de mult aşteptată. Provocarea, spune analiza Erste, constă acum în echilibrarea eforturilor de consolidare cu necesitatea de a menţine impulsul creşterii - în special pe măsură ce riscurile externe se acumulează. Încetinirea comerţului mondial, inflaţia persistentă în economiile principale ale UE şi incertitudinea geopolitică din regiune ameninţă să submineze calea de urmat a României.
„Navigarea cu succes prin aceste ecuaţii complexe va necesita o elaborare a politicilor credibilă, stabilitate politică şi un angajament clar faţă de disciplina fiscală pe termen lung. Privind în perspectivă, se aşteaptă ca creşterea economică să accelereze în 2025, dar numai dacă investiţiile evoluează.“
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro