♦ În perioada 2015-2024, importurile de pantofi, sandale şi alte încălţări s-au triplat, pe când exporturile au scăzut cu 20% ♦ România a fost multă vreme „pantofarul“ Europei. În ultima vreme însă, pe măsură ce piaţa a devenit „prea scumpă“, iar fabricile s-au închis, ţara şi-a pierdut acest statut.

„România nu mai este unul dintre marii producători de încălţăminte ai lumii. Multe fabrici s-au închis în ultimii ani. Iar cele care mai funcţionează o fac la alţi parametri. Tocmai de aceea, aleg să im­porte materia primă din Turcia şi din Asia, unde e mai ieftină. Înainte, o cumpărau de la noi sau de la alţi producători locali. Acum, preferă furnizorii externi“, spune Olguţa I., acţionar într-o fabrică de tocuri şi alte accesorii pentru pantofi.

Afirmaţiile antreprenoarei sunt con­firmate şi de cifre. Industria de încălţă­minte, o industrie cu tradiţie în România, a ajuns de la un excedent de 750 mil. dolari acum un deceniu la un deficit care se adânceşte an de an. În 2024, spre exemplu, România a exportat pantofi, sandale şi alte bunuri de gen în valoare de 875 mil. dolari. Importul de produse  de acest fel s-a apropiat de 1,1 mld.

dolari.

De la excedent la deficit

Mai îngrijorătoare decât cifrele în sine însă e evoluţia. Exporturile au scăzut cu 7% – primul an de declin de după 2020 –, în timp ce importurile continuă să crească (5,2%), fiind pe trend ascendent de mai bine de zece ani, arată o analiză ZF făcută pe baza datelor din raportul World Footwear, care studiază an de an situaţia din piaţa de încălţăminte.

„În 2024, România a importat încălţă­minte de 1,1 mld. dolari, sumă ce a depăşit valoarea exporturilor, care a coborât la

875 mil. dolari. Aşadar, este vizibilă o adâncire a deficitului comercial după mulţi ani în care ţara a fost pe excedent“, arată analiştii World Footwear.

În perioada 2015-2024, importurile de pantofi, sandale şi alte încălţări s-au triplat, pe când exporturile au scăzut cu 20%. Iar deficitul nu va scădea, ci se va adânci.

„România importă în special din Polonia, China şi Germania, în timp ce principala piaţă de export rămâne Italia. Estimările sunt că piaţa internă va ajunge la 2 mld. dolari în 2025, pe măsură ce venitu­rile disponibile cresc, la fel şi cererea pentru produse de calitate şi totodată sustenabile. Extinderea unor jucători online în România contribuie la această evoluţie“, mai spun analiştii World Footwear.

Doar că acest consum intern în creştere nu va fi acoperit de producţie locală, ci de importuri. De altfel, România mai produce 11 milioane de perechi de pantofi şi „consumă“ 57 de milioane. Totodată, este interesant de observat că exportă dublu decât produce, semn că piaţa este văzută ca un centru de import şi distribuţie către alte ţări. Spre exemplu, unii jucători pot aduce în România pantofii realizaţi în China sau Polonia, iar mai departe îi pot trimite pe alte pieţe. Deja există retaileri mari care văd ţara ca un centru de acest gen.

O asemenea abordare marchează însă o schimbare de direcţie. România a fost multă vreme „pantofarul“ Europei. În ulti­ma vreme însă, pe măsură ce piaţa a devenit „prea scumpă“, iar fabricile s-au închis, ţara şi-a pierdut acest statut. Spre exemplu, în urmă cu un deceniu producătorii români de încălţăminte ţineau în spate 1% din exporturile mondiale de pantofi, piaţa locală fiind al 14-lea exportator al lumii. Astăzi, acele cifre mai sunt doar o amintire.

„Nu ştiu dacă ăsta e un semnal de alarmă sau e pur şi simplu o constatare obiectivă. Pe măsură ce salariile cresc într-o anumită ţară, industria uşoară va migra spre ţări cu salarii mai mici, cu manoperă mai ieftină. E o consecinţă firească. Noi mai avem câţiva parteneri din România, dar nu pe încălţăminte, ci pe marochinărie“, spu­nea recent Dan Pavel, fondatorul retaile­rului de încălţăminte Benvenuti, unul din­tre cei mai importanţi actori din domeniu.

România e prea scumpă pentru retaileri, dar în realitate, salariile din sector sunt sub media pe economie cu mult. În mai 2025, în acest domeniu, câştigul mediu net a fost de 3.876 de lei, versus 5.508 lei la nivel naţional.

Există vreo soluţie?

Totuşi, această schimbare de paradigmă face ca încă un sector să îşi pună umărul la deficitul comercial record al României. Deficitul comercial a crescut în 2024 cu 15,3%, la 33,3 miliarde euro, după ce exporturile au scăzut cu 0,4%, la 92 miliarde euro, iar importurile au urcat cu 3,3%, la 126 miliarde euro, arată datele INS publicate luni.

Analiştii World Footwear spun că e posibil ca Europa – sau anumite ţări din Europa – să beneficieze de pe urma războiului comercial iniţiat de Donald Trump. Dat fiind că marile ţări producătoare de încălţăminte din Asia trebuie să plătească tarife de 19-25%, iar în cazul Braziliei – al nume mare din domeniu – procentul e chiar mai mare, Europa, cu al ei 15% se situează în avantaj.

Aşadar, unii retaileri s-ar putea reorienta către alte pieţe pentru producţie, cum ar fi cele de pe Bătrânul Continent. Momentan însă, aceasta e doar o idee.

Şi în timpul pandemiei, dar şi după, s-a discutat masiv despre nearshoring – mutarea producţiei mai aproape de locul de consum. Efectele acestui fenomen se lasă însă aşteptate. Cel puţin în România.