Este putin probabil ca semnarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni sa poata avea loc pana la sfarsitul acestui an", este de parere presedintele CEC, Eugen Radulescu, care nu exclude posibilitatea ca privatizarea sa fie amanata. Demersurile, destul de laborioase, de pregatire a contractului de vanzare, care ar urma sa fie finalizate in aceasta saptamana, im-ping termenul-limita pentru depunerea ofertelor imbunatatite spre sfarsitul lunii noiembrie, ceea ce lasa celor doi ofertanti, NBG si OTP, in jur de doar zece zile pentru a-si pregati ofertele. Iar aceasta este o varianta optimista, invocata de surse din Mi-nisterul Finantelor, fara insa ca ministrul de resort sa fi facut vreun anunt oficial in acest sens. Contactati de BUSINESS Magazin, reprezentantii Ministerului Finantelor nu au facut niciun comentariu pe tema privatizarii CEC. 

Intarzierea cu care este pregatit contractul a avut legatura in principal cu indecizia Guvernului in privinta modului cum isi va pastra statul participatia de 25% din actiuni. In cele din urma, Guvernul a decis ca   pentru a nu dilua participatia statului sau a forta un aport de capital din partea acestuia, viitorul proprietar al CEC sa nu aiba dreptul de a fuziona institutia cu sucursala deja detinuta in Romania.

Aceasta ultima intarziere vine dupa alte cateva amanari ale termenelor de depunere a ofertelor pentru CEC. In conditiile in care statul roman si investitorii aveau asteptari diferite in privinta pretului de preluare a pachetului majoritar de actiuni, oficialii romani si-au pus problema oportunitatii vanzarii, reprezentantii bancii pregatind deja o strategie aplicabila  in cazul in care statul roman ar fi ramas actionar majoritar. Iar presedintele CEC este de parere ca strategia de dezvoltare a bancii pentru urmatorii doi-trei ani nu va fi esential diferita in cazul privatizarii fata de situatia in care pachetul majoritar nu ar mai fi vandut.

Amanarea privatizarii ar putea fi insa o decizie eronata, intrucat cresterea gradului de saturare a sectorului bancar poate determina scaderea atractivitatii CEC, se arata intr-un raport recent al Bank Austria Creditanstalt. Autorii raportului apreciaza, in context, ca reducerea drastica a cotei de piata a CEC, de la 9,8% in 2000 la 4,5% in septembrie 2005, va continua si in viitor. De altfel, reducerea cotei de piata a continuat si pe parcursul lui 2006, astfel ca la finele trimestrului al treilea, aceasta se situa la 4%.

Cea mai importanta variabila care ar decide continuarea sau nu a privatizarii ramane pretul. Chiar daca a fost depasita situatia initiala, cand autoritatile socoteau o oferta de 500 de milioane de euro drept mult prea mica pentru vanzarea CEC, nici in acest moment nu este exclusa stoparea procesului de privatizare din cauza criteriului de pret. Surse bancare au declarat ca la depunerea ofertelor angajante neimbunatatite, NBG ar fi inaintat o suma de peste 500 de milioane de euro, in timp ce OTP a avut o oferta mai mica, dar peste 450 de milioane de euro. Care ar fi insa pretul corect pentru preluarea unei banci care se bucura de cea mai extinsa retea teritoriala din Romania (1.391 de sucursale), de un brand foarte puternic si de calitatea de a fi un mare colector de lichiditati in moneda locala? 

Valoarea totala a bancii, calculabila pe baza profitului care poate fi obtinut in urmatorii trei ani variaza, potrivit lui Radulescu, intre 800 mil. euro si un mld. euro. Prin urmare, pachetul majoritar de 69,9% scos la vanzare de statul roman (in care este inclusa si cota de 9,9% atribuita Fondului Proprietatea) ar valora 560-700 de milioane de euro. In opinia presedintelui CEC, "costul de oportunitate", respectiv cat ar trebui sa investeasca un cumparator, pornind de la zero sau poate de la 1% din piata, pentru a ajunge la un nivel de penetrare a retelei echivalenta cu cea a CEC, reprezinta 2 miliarde de euro.

Asa se explica faptul ca OTP Bank, care a declarat initial ca CEC se potriveste "manusa" profilului bancii ungare, a transmis in ultimele luni o serie de semnale care ar indica mai degraba resemnarea decat hotararea de a concura cu NBG. OTP isi pastreaza interesul pentru achizitionarea CEC, a declarat directorul general adjunct al bancii ungare, Laszlo Wolf, citat de Reuters - insa cand se pune problema sanselor pe care si le atribuie in cursa, optimismul dispare. "Sansele OTP Bank in ceea ce priveste licitatia nu sunt atat de bune. Exista o discrepanta intre pretul estimat si valoarea reala a CEC", este raspunsul oficial dat de banca pentru BUSINESS Magazin cu cateva saptamani inainte de depunerea ofertei finale. Declaratiile de acest gen au aparut dupa ce surse bancare au declarat ca la depunerea ofertelor angajante neimbunatatite, NBG ar fi inaintat o suma mai mare. In acelasi timp, analistii de la Credit Suisse, citati de publicatia online "portfolio.hu", conchid ca NBG are sanse mai mari sa castige cursa pentru CEC, in conditiile in care grecii par pregatiti sa puna mai multi bani pe masa.

Pesimismul declaratiilor oficialilor OTP are ca explicatie cheltuielile mari facute de banca in ultima perioada pentru extinderea in regiune. OTP a cheltuit peste un miliard de euro in ultimele 18 luni, pentru a-si finanta extinderea pe pietele din Rusia, Ucraina, Serbia si Muntenegru. Subsidiarele din Bulgaria, Slovacia si Romania au fost, de asemenea, achizitionate in ultimii ani, iar oficialii au anuntat ca banca va sista achizitiile dupa anuntarea câstigatorului pentru preluarea CEC, cel putin in anul 2007. Mai mult, pentru eventualele achizitii, banca este nevoita sa apeleze la majorari de capital.

N-ar fi exclusa nici varianta in care OTP, prin declaratiile mai putin optimiste, sa induca in eroare adversarul, pentru ca ulterior sa constatam ca acesta a oferit un pret mai mare decat NBG pentru pachetul majoritar al CEC. Dar ce face statul roman, in conditiile in care rolul de perdant jucat de cursantul OTP este de fapt real? In aceste conditii, Guvernul nu va avea parghii pentru a forta obtinerea unui pret mai ridicat. Variantele posibile in acest context sunt fie o intelegere convenabila cu NBG asupra pretului, fie amanarea privatizarii.

Deloc de neglijat ar fi si varianta adoptata pentru privatizarea BCR, cand statul a vandut in prima faza 25% din actiuni catre BERD si IFC pentru 222 de milioane de dolari, ceea ce a dus la cresterea valorii bancii. Indiferent de optiune insa, strategia CEC pentru urmatoarele 12 luni prevede un influx semnificativ de capital, estimat de presedintele bancii la 150-200 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, daca CEC ramane banca statului, e treaba statului sa investeasca in continuare; daca se va privatiza, cel putin o parte din bani ii va aduce cumparatorul.