Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, menţinând perspectiva negativă, în condiţiile unor riscuri ridicate legate de consolidarea fiscală şi de evoluţiile economice externe.

„Outlook-ul negativ reflectă opinia noastră că, în pofida eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani”, se arată în raport.

Agenţia estimează că deficitul bugetar va continua să se reducă gradual, până la 6,5% din PIB în 2026 şi 5,5% în 2027, de la 7,7% în 2025. Totuşi, ajustarea fiscală este considerată dificilă, în contextul unei economii slabe şi al presiunilor sociale.

Economia României este aşteptată să stagneze aproape complet în acest an. „Prognozăm că economia României va creşte cu doar 0,25% în 2026”, menţionează S&P, subliniind impactul consolidării fiscale, al inflaţiei ridicate şi al scăderii veniturilor reale asupra consumului.

Inflaţia este estimată la 7,25% în 2026, peste prognoza anterioară, pe fondul creşterii preţurilor la energie. În paralel, deficitul de cont curent rămâne ridicat, în ciuda unei stagnări a importurilor determinată de cererea internă slabă.

Raportul arată că măsurile fiscale adoptate – inclusiv creşterea TVA şi îngheţarea salariilor şi pensiilor – sunt deja implementate, dar vin cu costuri economice. „Economia va înregistra o stagnare în 2026 pe fondul consolidării fiscale, al inflaţiei ridicate generate de energie şi al scăderii salariilor reale”, notează agenţia.

Pe termen mediu, S&P estimează o revenire moderată a economiei, cu o creştere medie de aproximativ 2,5% în perioada 2027-2029, susţinută în principal de investiţiile finanţate din fonduri europene.

„Investiţiile finanţate din fonduri UE reprezintă singurul contrabalans semnificativ” la slăbiciunea cererii interne, se arată în raport. Pentru 2026, aceste fonduri ar putea ajunge la circa 3% din PIB.

În acelaşi timp, datoria publică este pe o traiectorie ascendentă. S&P estimează că aceasta va depăşi 65% din PIB până la finalul deceniului, în timp ce costurile cu dobânzile vor creşte la 3,4% din PIB până în 2028.

Agenţia atrage atenţia şi asupra riscurilor externe, inclusiv cele legate de evoluţiile din piaţa energiei. „România rămâne vulnerabilă la riscurile externe în creştere pe pieţele globale de energie”, în condiţiile unui spaţiu fiscal limitat.

Un alt risc major este legat de implementarea reformelor şi de stabilitatea politică. „Ne aşteptăm ca guvernul să gestioneze perioade de tensiuni, dar recunoaştem riscuri privind implementarea măsurilor fiscale şi a agendei de reformă”, arată raportul.

S&P avertizează că ratingul ar putea fi retrogradat în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală deviază semnificativ sau dacă creşterea economică rămâne slabă. De asemenea, întârzierile în atragerea fondurilor europene ar putea amplifica presiunile asupra finanţelor externe.

Pe de altă parte, o îmbunătăţire a perspectivei ar putea veni din reducerea semnificativă a deficitelor şi relansarea creşterii economice. „Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe şi fiscale s-ar reduce substanţial, susţinute de o revenire a creşterii economice”, precizează agenţia.