Pe măsură ce războiul declanşat de preşedintele Vladimir Putin împotriva Ucrainei intră în a patra iarnă, ruşii sunt nevoiţi să accepte că impactul conflictului se infiltrează tot mai adânc în aproape toate aspectele vieţii lor cotidiene.

Potrivit Bloomberg, zeci de regiuni din centrul şi sudul Rusiei simt acum apropierea frontului, în timp ce drone – şi uneori chiar rachete – lovesc instalaţii energetice şi clădiri rezidenţiale. Sirenele de raid aerian răsună aproape în fiecare noapte, devenind un semnal constant şi vizibil că războiul se extinde tot mai mult către interiorul ţării.

Dincolo de linia frontului, restul Rusiei – inclusiv Moscova – începe să resimtă presiunea economică. Gospodăriile reduc cheltuielile pentru alimente, iar companiile din oţel, minerit şi energie se confruntă cu dificultăţi. Motorul economic al ţării prezintă fisuri tot mai clare, iar rezistenţa aparentă din primii ani ai conflictului, alimentată de stimuli fiscali uriaşi şi venituri record din energie, este supusă la noi probe.

Deşi nivelul de suferinţă nu se apropie de cel al Ucrainei şi nu pare, în sine, suficient pentru a-l determina pe Putin să pună capăt războiului, realitatea subliniază costurile tot mai mari ale deciziei Kremlinului de a lansa invazia totală în februarie 2022.

Aceste efecte se amplifică chiar în timp ce Statele Unite intensifică presiunile pentru a limita veniturile Rusiei din petrol şi gaze, parte a efortului administraţiei Trump de a forţa un acord de încetare a focului. Impulsul diplomatic pare să crească, discuţiile mutându-se spre Moscova, unde negocieri discrete între SUA şi Rusia încearcă să contureze un pachet care să ofere Kremlinului relaxarea sancţiunilor cerută.

„Pe baza indicatorilor economici, ar fi în interesul Rusiei să oprească războiul acum”, afirmă Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia din Berlin. „Totuşi, pentru a dori cu adevărat să închei conflictul, trebuie să vezi marginea prăpastiei. Rusia nu a ajuns încă acolo.”

În lipsa acestei conştientizări, situaţia populaţiei este pe cale să se agraveze înainte de a se putea îmbunătăţi.

„Preţurile cresc mai repede decât salariile”, spune Elena, 27 de ani, manager într-o firmă de evenimente din regiunea Moscovei. Bloomberg nu i-a publicat numele complet pentru a evita eventuale repercusiuni. Ea şi-a schimbat deja obiceiurile de consum: cumpără mai puţine haine şi mai multe produse locale, deoarece importurile au devenit prea scumpe.

Este o schimbare radicală faţă de începutul războiului, când PIB-ul creştea datorită investiţiilor masive legate de armată, iar salariile au înregistrat o creştere de aproape 20% în 2024, alimentând cererea, dar şi inflaţia.

Banca centrală a Rusiei a fost nevoită să majoreze dobânda de referinţă la un record de 21% în octombrie anul trecut pentru a tempera inflaţia şi a răci o economie supraîncălzită. Chiar dacă ratele au mai scăzut, efectele întârziate ale înăspririi monetare devin vizibile, scoţând la lumină dezechilibre profunde într-o ţară reconfigurată pentru război, dar care încă trebuie să susţină un sector civil vast.

Inflaţia s-a redus la aproximativ 6,8% la începutul lui noiembrie, însă principalul motiv este slăbirea cererii de consum, arată Centrul pentru Analiză Macroeconomică şi Prognoze pe Termen Scurt, condus de fratele ministrului rus al apărării. Platforma SberIndex, deţinută de Sberbank, indică, de asemenea, că ruşii reduc tot mai mult cheltuielile cu alimentele.