BCR a mers în localitatea Dăbuleni, din judeţul Dolj, care produce 1 din 6 pepeni consumaţi în România şi contribuie cu aproximativ 16% din producţia totală naţională. Astfel, a aflat că fermierii locali se confruntă cu provocări majore şi suprafaţa cultivată acolo a scăzut în ultimul deceniu de la 1.400 de hectare la sub 900 de hectare. @ BCR Social Finance oferă microcredite, expertiză financiară şi consiliere adaptată nevoilor producătorilor. În prezent, unitatea din Dăbuleni deserveşte peste 300 de clienţi activi.

România a ajuns la importuri de pepeni de opt ori mai mari decât exporturile, deoarece a pierdut în ultimii şase ani 65% din producţia de pepeni, în timp ce consumul s-a menţinut, conform unei analize realizată de BCR Social Finance, instituţia financiară nebancară a grupului Erste, pe baza datelor INS.

„Evoluţia pieţei de pepeni ne arată cum se poate pierde un avantaj competitiv dacă lanţul valoric local nu este sprijinit. Avem tradiţie, soluri şi climat favorabil, însă fără branding, cooperare şi investiţii, acest potenţial se diluează”, a spua Ştefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

BCR Social Finance vrea să finanţeze producătorii locali şi agricultura la scară mică, dar şi să pună pe agenda publică rolul identităţii locale în dezvoltarea economică a României.

Astfel, a făcut o campanie cu mesajul „Cea mai importantă conversaţie E ŞI despre pepeni”.

Producţia naţională de pepeni a scăzut de la 584.000 tone în 2018 la 157.300 tone în 2024, în timp ce consumul intern rămâne stabil, la aproximativ 370.000 tone, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre pepenii pe care îi consumăm sunt importaţi. România plăteşte anual peste 24 milioane euro pe importuri de pepeni, aduşi din Grecia, Germania, Turcia, Olanda şi Bulgaria, în timp ce exporturile sunt de doar 3 milioane euro către Polonia, Ucraina, Ungaria, Republica Moldova şi Olanda, mai arată analiza BCR Social Finance.

Suprafaţa cultivată s-a redus de la 22.000 hectare în 2018 la 10.200 hectare în 2024, adică aproape s-a înjumătăţit, iar mulţi agricultori au renunţat la cultură din cauza costurilor ridicate, a lipsei infrastructurii şi a schimbărilor climatice.