René Schöb, Partner, Head of Tax &Legal KPMG România: Nevoia de bani e mai mare ca oricând. Ce ar putea să facă administraţiile fiscale pentru a-şi determina contribuabilii să plătească?

Postat la 24 octombrie 2022 102 afişări

René Schöb, Partner, Head of Tax &Legal KPMG România: Nevoia de bani e mai mare ca oricând. Ce ar putea să facă administraţiile fiscale pentru a-şi determina contribuabilii să plătească?

Încrederea în Guvern, uşurinţa conformării, dar mai ales o mai buna înţelegere a legăturii dintre plata taxelor şi serviciile furnizate de stat poate conduce la o creştere a disponibilităţii companiilor sau persoanelor de a achita din proprie iniţiativă impozitele. Pe de altă parte, consolidarea corectitudinii fiscale duce, la rândul ei, la o evoluţie durabilă a veniturilor fiscale. O asemenea evoluţie este foarte importantă, mai ales în contextul nevoii actuale de robusteţe a bugetele statelor, taxele neplătite echivalând cu bugete reduse. Chiar săptămâna trecută, grupul miniştrilor de finanţe ai Uniunii Europene au declarat că politicile fiscale ar trebui să vizeze menţinerea sustenabilităţii datoriilor, precum şi majorarea potenţialului de creştere într-o manieră durabilă. Deci bugetele au nevoie de bani. Şi, deşi, teoretic, corectitudine fiscală ne priveşte pe toţi, realitatea este diferită. Dar ce îi determină pe contribuabili să îşi plătească de bunăvoie impozitele? Care este mecanismul prin care o adminstraţie fiscală poate ajunge la conformarea voluntară, mai ales în momentele, cum este cel de acum, în care statele au nevoie de bani?

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), una dintre instituţiile internaţionale importante prin numărul mare de jurisdicţii şi state membre participante a concluzionat, într-un studiu care se numeşte chiar Tax Morale (Corectitudine fiscală- n.a) că administraţiile fiscale nu vor obţine, aşa cum s-ar putea crede, conformarea voluntară doar promovând cote mici de impozitare sau penalităţi pentru cei care nu plătesc. ”Conformarea este determinată, mai degrabă, de o gamă largă de factori socio-economici şi instituţionali care variază în funcţie de regiuni şi populaţii”, spune raportul OECD. Acelaşi raport mai arată că vârsta, sexul, nivelul de educaţie sau religia contribuabililor sunt tot atâtea influenţe exercitate asupra impozitării corecte, cum o numeşte Parlamentul European. Datele OECD arată, de asemenea, că legăturile dintre performanţa serviciului public şi corectitudinea fiscală sunt mai complexe decât se presupune:  da, creşte în unele regiuni ale lumii atunci când contribuabilii văd îmbunătăţiri în serviciile publice, dar, nu este o certitudine – în alte regiuni ale lumii, relaţia nu este chiar atît de clară. Şi, atunci, care ar fi reţeta ? 

ÎNCREDEREA. Elementul comun, asupra căruia insistă inclusiv cel mai recent raport Tax Morale al OECD, este încrederea, pe care partenerii – statul şi contribuablii, ar trebui să o construiască. ”Îmbunătăţirea relaţiilor este un rezultat câştigător şi pentru contribuabili, şi pentru administraţiile fiscale. Multinationalele au evidenţiat în mod repetat importanţa pe care o acordă securităţii fiscale şi diminuării numărului litigiilor, în timp ce administraţiile fiscale au, la rândul lor, multe de câştigat prin prioritizarea activităţilor de control la contribuabilii cu risc ridicat”, spune OECD. Construirea încrederii şi îmbunătăţirea comunicării necesită acţiuni din partea ambelor părţi în orice relaţie, iar acest lucru nu este diferit nici în ceea ce priveşte plata impozitelor. Acest lucru a fost recunoscut de participanţii la mesele rotunde care au fundamentat raportul OECD, demonstrând că există dorinţa din toate părţile de a identifica schimbările şi îmbunătăţirile la care pot lucra. 

FACILITAREA SAU UŞURINTA CONFORMĂRII. Potrivit unei analize realizate de Fondul Monetar Interaţional(FMI),  dacă determinarea cuantumului datorat şi a modalităţii de plată sunt facile, prietenoase, contribuabilii tind să îşi plătească  impozitele, sunt mai stimulaţi să o facă. ”Tell us once” sau ”France Connect” sau două exemple, din Canada şi Franţa, ale unor platforme electronice care asigură contribuabililor posibilitatea să interacţioneze cu mai multe instituţii şi să plătească mai multe tipuri de impozite, totul la o singură logare. Norvegia a pus la punct o bază de date, un fel de interfaţă între administraţia fiscală şi sectorul financiar-barncar; în acest fel, contribuabilii care doresc să obţină credite pot fi verificaţi online de către bănci şi pot obţine banii mai uşor. Şi conformarea a crescut.

SCOP. Polonia este exemplul cu care vine Banca Mondială, de această dată, care arată că, dacă oferi un scop contribuabililor, aceştia îşi vor achita mai repede impozitele. Astfel, în 2017, autoritatea fiscală din Polonia a trimis scrisori contribuabililor, multe dintre ele arătând ce urmează să facă statul cu banii pe care îi va colecta din taxe. Practic, era un experiment, prin care autoritatea urmărea să verifice care este ”butonul” la care contribuabilii sunt mai reactivi. Câştigător a fost ”butonul” transparenţă – tinerii şi-au plătit mai repede taxele, în vreme ce contribuabilii între 50 şi 64 de ani nu au reacţionat la fel. Într-un fel, relaţia transparenţă-scop, a fost verificată recent, în Ucraina, când firmele şi-au achitat impozitele curente, în ciuda evenimentelor şi a impreviziunii, sau ce am experimentat România în 2020, când administraţia fiscală mulţumea firmelor pentru plăţile realizate la timp, în ciuda greutăţilor generate de pandemie.   

SERVICII. Contribuabilii din ţările nordice, deşi sunt impozitaţi cu unele dintre cele mai mari cote, îşi plătesc cu mândrie impozitul,  majoritatea oamenilor având încredere în stat că le gestionează bine impozitele. „Există o credinţă largă şi profundă că banii care intră în visteria statului vor fi folosiţi cu folos. Suedezii sunt foarte ataşaţi de ideea statului ca un Cămin comun. Toată lumea din societate este sub acelaşi acoperiş, toată lumea va fi protejată. Suedia este acum o societate mai diversă, dar această idee încă persistă”, declara un oficial suedez citat de The Guardian. Iar Suedia oferă servicii de care suedezii să fie mulţumiţi – an de an Salvaţi Copiii o plasează în fruntea ligii sale de ţări în care este cel mai bine să fii mamă; ţara ocupă locul şase în indicele de dezvoltare umană al Programului ONU pentru Dezvoltare, iar Unicef ​​o clasează pe locul al doilea în topul său privind bunăstarea copiilor din ţările dezvoltate. Iată de ce Suedia dovedeşte că merită să plăteşti taxe mari.

Desigur, niciunul dintre aceste elemente, oricât de importante, luat de unul singur nu va creşte conformarea şi nu va umple ”visteriile” statelor. Dar o mai bună înţelegere a acestor elemente care contribuie la o corectitudine fiscală şi la creşterea dorinţei întreprinderilor şi persoanelor fizice de a plăti impozite va fi esenţială, deoarece guvernele încearcă să îmbunătăţească conformarea, să sporească veniturile şi să se asigure că toti contribuabilii sunt mai bine deserviţi de sistemele fiscale. O mai bună corectitudine fiscală poate contribui, de asemenea, la eforturile continue de revizuire a normelor fiscale internaţionale şi de îmbunătăţire a conformării de către întreprinderile multinaţionale. O situaţie din care toată lumea câştigă.  

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.