Recesiunea din estul Europei ar putea fi una de proporţii similare cu ale celei de după căderea comunismului

Autor: Catalina Apostoiu Postat la 28 mai 2020 109 afişări

Durerea economică provocată de pandemie ar putea fi mult mai acut resimţită de ţările din estul continentului decât cele din vest, potrivit The Economist.

Recesiunea din estul Europei ar putea fi una de proporţii similare cu ale celei de după căderea comunismului

Durerea economică provocată de pandemie ar putea fi mult mai acut resimţită de ţările din estul continentului decât cele din vest, potrivit The Economist.

„Est-europenii au gestionat pandemia eficient“, remarcă Richard Grieveson din cadrul Vienna Institute for International Economics Studies (WIIW). „Totuşi, această recesiune va fi la fel de dură ca recesiunile de tranziţie“, cele care au urmat prăbuşirii comunismului.

În decursul primilor cinci ani de după căderea Zidului Berlinului în 1989, PIB-ul anual în ţările din blocul fost sovietic s-a diminuat cu peste 40%.

Ţările din estul Europei sunt vulnerabile din trei motive. Mai întâi, economiile acestora sunt dependente de exporturi, acestea aflându-se astfel la mile cererii din alte ţări. Ca proporţie din PIB, exporturile de bunuri şi servicii variază între 96% în cazul Slovaciei, 85% în cazul Ungariei şi 67% în Bulgaria şi 61% în Letonia. Comparativ,  în Spania raportul este de 35%.

Un al doilea motiv este că guvernele ţărilor est-europene au o capacitate mai redusă de finanţare a pachetelor de susţinere economică. Acestea nu pot înregistra deficite ridicate pentru că investitorii ezită să le crediteze. Majoritatea au niveluri reduse ale datoriei publice, însă ratingurile lor de credit tind să fie scăzute.

Datoria Austriei, ca procent din PIB, este de trei ori mai mare decât cea a Bulgariei. Totuşi, obligaţiunile acesteia au rating AA+ din partea agenţiei de rating S&P, în timp ce ratingul pentru obligaţiunile Bulgariei este BBB.

În ultimul rând, multe ţări din est se bazează masiv pe una dintre industriile cel mai dur afectat de pandemie: turismul.

 În Croaţia, de exemplu, turismul generează 25% din PIB.

 WIIW consideră că economia croată se va contracta cu aproximativ 11% în acest an.

Vestea bună este că Europa centrală ar putea beneficia de pe urma dependenţei de Germania, aşteptată să se redreseze rapid. Germania este de departe cel mai mare partener comercial al ţărilor din grupul de la Vişegrad. Neapartenenţa la zona euro are şi avantaje: WIIW se aşteaptă ca Cehia şi Polonia să fie ajutate de devalorizarea monedelor locale.

Grieveson consideră că criza va modifica fundamental unele aspecte ale economiilor regiunii, câteodată în bine. Europa centrală şi de est ar putea beneficia de pe urma mişcărilor producătorilor vest-europeni de a-şi aduce producţia mai aproape de casă.

Creşterea cumpărăturilor online ar putea fi de asemenea de ajutor. Servicii conexe, cum ar fi call centre-ele şi depozitele, ar putea fi externalizate în regiune.

Urmărește Business Magazin

Operaţiunea repatrierea. Managerii români de top se întorc acasă Operaţiunea repatrierea. Managerii români de top se întorc acasă

Au lucrat pentru unele dintre cele mai mari companii din lume, pe pieţe care mai de care mai puternice sau mai speciale. Au adunat experienţă valoaroasă în Africa, pe continentul american sau în alte ţări din Europa.

vezi continuarea
ZF.ro
Un scandal imens: Un programator din Reşiţa a furat 722 mil dolari Un scandal imens: Un programator din Reşiţa a furat 722 mil dolari
Ţara din UE care INTERZICE accesul persoanelor din România, după ce numărul de cazuri a explodat la noi în ţară
Mediafax
Misterul celor 57 de oameni infectaţi cu COVID din senin. S-au întors bolnavi după ce au stat 35 de zile pe mare, deşi la plecare erau perfect sănătoşi Misterul celor 57 de oameni infectaţi cu COVID din senin. S-au întors bolnavi după ce au stat 35 de zile pe mare, deşi la plecare erau perfect sănătoşi
EXCLUSIV. „Afacerea PANDEMIA” a început în România înaintea stării de urgenţă. Hocus pocus cu preţurile măştilor
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
PSD, reacţie la apelul lui Iohannis PSD, reacţie la apelul lui Iohannis
Apelul lui Iohannis către Parlament
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba  Fotbalul se joaca in zece... COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba Fotbalul se joaca in zece...
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.