Vladimir Putin a apelat la una dintre cele mai temute arme ale sale, o adevărată armată de avocaţi, într-un moment critic în care planurile Europei de a folosi activele ruseşti îngheţate pentru sprijinirea Ucrainei atârnă de un fir de aţă. Liderii europeni se tem că, după încheierea războiului, ar putea fi forţaţi să returneze sumele confiscate, cu tot cu despăgubiri, informează MSN.

Joi, liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la Bruxelles într-un summit decisiv, menit să tranşeze controversata problemă a folosirii activelor ruseşti îngheţate. Belgia, ţara în care se află cea mai mare parte a acestor fonduri, se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a-şi abandona opoziţia faţă de acest plan.

Blocul comunitar, format din 27 de state, încearcă să accelereze sprijinul pentru Kiev, pe măsură ce războiul se apropie de al patrulea an, iar preşedintele SUA, Donald Trump, insistă asupra unei soluţionări rapide a conflictului.

Rusia a transmis deja un avertisment dur: a dat în judecată Euroclear, instituţia financiară internaţională cu sediul în Belgia care administrează majoritatea activelor ruseşti îngheţate.

Autorităţile belgiene s-au opus ferm utilizării fondurilor, invocând riscul unor represalii financiare şi juridice devastatoare din partea Moscovei.

Banca Centrală a Rusiei, care a iniţiat procesul împotriva Euroclear, acuză instituţia că a făcut „imposibil accesul la fonduri şi titluri de valoare aparţinând Băncii Rusiei”, prin ceea ce Kremlinul consideră a fi acţiuni ilegale. Moscova anunţă că va cere despăgubiri egale cu valoarea activelor blocate, a titlurilor îngheţate şi a veniturilor pierdute din investiţii.

Înaintea reuniunii de joi, diplomaţii europeni avertizează că negocierile vor continua „atât timp cât va fi necesar” pentru a ajunge la un acord, subliniind că rezultatul va reprezenta un test major nu doar pentru supravieţuirea Ucrainei, ci şi pentru credibilitatea Europei pe scena globală.

„Dacă nu reuşim, capacitatea Uniunii Europene de a acţiona va fi grav afectată pentru mulţi ani”, a declarat în această săptămână cancelarul german Friedrich Merz. „Vom demonstra lumii că suntem incapabili să rămânem uniţi şi să acţionăm într-un moment atât de crucial al istoriei noastre.”

Potrivit estimărilor Bruxellesului, Ucraina, al cărei preşedinte, Volodimir Zelenski, este aşteptat să participe la discuţii, are nevoie de încă 135 de miliarde de euro în următorii doi ani, în condiţiile în care un deficit major de finanţare se prefigurează începând din luna aprilie.